Anunț important de la ÎCCJ, în dosarul „Fabrica de Moșteniri”! Executorul judecătoresc Vasile Deacu, plasat în arest la domiciliu – Iată decizia magistraților (MINUTA)

O decizie importantă a fost luată astăzi, 11.09.2025, în ședința de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde magistrații au analizat astăzi contestațiile depuse inculpații cercetați în dosarul „Fabrica de Moșteniri”, Deacu Vasile, Stoian Viorica, Pascale Nicoleta, Neagu Marinel, Neagu Steluţa, Bulgaru Camelia și Vlad Virgil împotriva măsurilor preventive dispuse de Curtea de Apel Constanța, după ce procurorii Structurii Teritoriale Constanța din cadrul DIICOT au solicitat instanței prelungirea arestului preventiv.
 
Instanța supremă a hotărât ca Deacu Vasile și Neagu Marinel să fie plasați în arest la domiciliu. Celelalte 5 contestații au fost respinse!
 
MINUTA
 

477/36/2025 –
I. Admite contestaţiile formulate de contestatorii inculpaţi Deacu Vasile şi Neagu Marinel împotriva încheierii penale nr.11/JLD din data de 28 august 2025, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie. Desfiinţează, în parte, încheierea contestată şi, rejudecând: În baza art. 204 alin.(12) din Codul de procedură penală cu referire la art.242 alin.(2) din Codul de procedură penală şi art. 218 din Codul de procedură penală, dispune înlocuirea arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu faţă de contestatorii inculpaţi:
 
1. Deacu Vasile (....) şi 2. Neagu Marinel, (...) pe o durată de 30 de zile de la data de 11 septembrie 2025 până la data de 10 octombrie 2025 inclusiv. În baza art. 221 alin.(1) din Codul de procedură penală obligă inculpaţii ca pe durata arestului la domiciliu să nu părăsească imobilele unde locuiesc, respectiv: 1. Deacu Vasile – imobilul situat în .....;
 
2. Neagu Marinel – imobilul situat în ......
 
În baza art. 221 alin.(2) din Codul de procedură penală pe durata arestului la domiciliu contestatorii inculpaţi Deacu Vasile şi Neagu Marinel au următoarele obligații: a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; b) să nu comunice cu persoanele vătămate sau membrii de familie ai acesteia, cu ceilalţi inculpaţi, cu martorii sau experţii din prezenta cauză. În baza art. 221 alin. (3) din Codul de procedură penală dispune ca inculpaţii să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. În baza art. 221 alin. (4) din Codul de procedură penală, atrage atenţia inculpaţilor Deacu Vasile şi Neagu Marinel că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care le revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor: 1. Deacu Vasile (....) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 15/UP din 09.07.2025 emis în baza încheierii nr.06 din 09.07.2025 a Curții de Apel Constanţa - Secția Penală și pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, pronunțată în dosarul nr. 477/36/2025, rămasă definitivă prin încheierea nr.535 din 24.07.2025 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză; 2. Neagu Marinel (.....) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 17/UP din 09.07.2025 emis în baza încheierii nr.06 din 09.07.2025 a Curții de Apel Constanţa - Secția Penală și pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, pronunțată în dosarul nr. 477/36/2025, rămasă definitivă prin încheierea nr.535 din 24.07.2025 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate care nu contravin prezentei. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestațiilor formulate de contestatorii inculpaţi Deacu Vasile şi Neagu Marinel rămân în sarcina statului.
 
II. Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii Vlad Virgil, Bulgaru Camelia, Neagu Steluţa, Pascale Nicoleta şi Stoian Viorica împotriva încheierii penale nr.11/JLD din data de 28 august 2025, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie. Obligă contestatorii inculpaţi Vlad Virgil, Bulgaru Camelia, Neagu Steluţa, Pascale Nicoleta şi Stoian Viorica la plata sumei de câte 300 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatorii inculpaţi Vlad Virgil, Bulgaru Camelia, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluţa şi Pascale Nicoleta, în sumă de câte 150 lei fiecare, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea inculpată Stoian Viorica, în cuantum de 598 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţa de cameră de consiliu, astăzi, 11 septembrie 2025.

 
Astfel, în cauză, Viorica Stoian și Vlad Virgil rămân în arest preventiv, în timp ce executorul judecătoresc Vasile Deacu, Marinel Neagu, Steluța Neagu, Nicoleta Pascale, Mihaela Evelin Verdeș și Camelia Bulgaru se află în arest la domiciliu. Sub imperiul măsurii controlului judiciar se află Florența Lăcrămioara Stoica, notarul Joița Botezatu, George Mavroian, Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai precum și Ștefan Bulgaru.
 
Amintim că polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța, au documentat în cauza denumită generic „fabrica de moșteniri”,  activitatea infracțională a 13 persoane (5 bărbați și 8 femei), două dintre acestea având calitatea de notar public și respectiv de executor judecătoresc,  cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu,  fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
 
Din probele administrate în cauza a rezultat că,  începând cu vara anului 2015, una dintre persoanele cercetate, de 48 de ani, profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate, le-ar fi recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea  în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces).
 

Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o persoană cercetată, ar fi fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.
 
În  cursul anului 2018,  aceeași persoană cercetată, de 48 de ani, ar fi inițiat și constituit împreună cu alte două persoane cercetate (una notar public și cealaltă executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care, ulterior, ar fi aderat, pentru diferite perioade de timp, și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura, ulterior, operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil.
 
Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), ar fi identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau  sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente, situate în municipiul Constanța.
 
Pentru fiecare caz în parte, ar fi fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit și s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.
 
Prin prisma calităților oficiale deținute, trei dintre persoanele cercetate ar fi conferit actelor juridice încheiate aparența de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părților implicate, cât și terților.
 
Această aparență ar fi îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos.
 
În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie ar fi falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie ar fi derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.
 
Prin aceste demersuri, s-ar fi urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței succesorilor legali.
 
O asemenea situație ar fi fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupului infracțional organizat, care ar fi fost deposedată de locuința sa, situată în municipiul Constanța.
 
În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unei alte persoane cercetate, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false (ex.: contracte de împrumut întocmite cu date nereale).
 
În acest mod, executorul judecătoresc și-ar fi încălcat în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării.
 
Ulterior, după ce persoanele cercetate deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea ar fi fost vândute, unor cumpărători de bună-credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire.
 
În același scop, anumiți membri ai grupării de criminalitate organizată și-ar fi pus la dispoziție conturile bancare în care ar fi fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor.
 
În urma perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, 8 iulie, au fost descoperite și ridicate înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Înfățișare la Înalta Curte de Casație și Justiție! Inculpații din dosarul „Fabrica de moșteniri” au contestat măsurile preventive