Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:58 05 08 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Achitare după condamnare! Povestea constănțeanului care cere 40.000 de euro Statului Român pentru repararea prejudiciilor cauzate de erori judiciare

ro

22 Jun, 2021 00:00 1849 Marime text
  • Potrivit datelor oficiale, achitarea s-a dispus pentru două fapte de furt, (anul 2015) considerându-se ca acestea nu sunt prevăzute de legea penală. 
  • Prezenta cauză a fost soluționată în primă instanță de Tribunalul Constanța, prin respingerea acțiunii.
  • În prezent, cauza se află pe rolul Curții de Apel Constanța.

Un tânăr din județul Constanța acuzat, condamnat și, ulterior, achitat definitiv pentru furtul a aproximativ 50 ovine și caprine de la o fermă, a dat în jduecată Statul Român și cere despăgubiri în valoare de 40.000 de euro, la data plății efective, reprezentând prejudiciu moral.
 
Dosarul se află pe rolul Curții de Apel Constanța.
 
Cel în cauză a stat aproximativ două luni în stare de arest preventiv, alte zece luni în stare de arest la domicliu, patru luni sub control judiciar și aproximativ trei luni în executarea sentinței (detenție efectivă).
 
Potrivit datelor oficiale, achitarea s-a dispus pentru două fapte de furt, (anul 2015) considerându-se ca acestea nu sunt prevăzute de legea penală. 
 
Prezenta cauză a fost soluționată în primă instanță de Tribunalul Constanța, prin respingerea acțiunii.
 
În motivarea deciziei tribunalului, reclamantul a arătat că are familie și că, din cauza reținerii sale, soția sa a fost nevoita sa aibă grija de copii.
 
„Măsurile preventive luate, precum și condamnarea sa nelegală au avut efect, pe plan psihologic asupra sa, asupra sotiei, (...), toți fiind marcați de aceste evenimente. (...) Întreaga familie suferă ca urmare a acestui dosar penal, fiind privita cu alți ochi de comunitate, reclamantul nu mai este primit la munca de cei din comunitate, cazul sau a fost mediatizat în presa locală la acel moment, și deși a fost achitat, nu apar articole despre achitarea sa. Denigrarea sa s-a produs atât la nivelul comunității locale, dar și pe un teritoriu mai extins, ca urmare a apariției ziarelor ce se publica în Constanta, dar și în varianta on-line a acestor dosare“, a mai arătat cetățeanul în cererea sa.
 
Pârâtul (Statul Român) a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

 
În motivare, referitor la plata sumei de 40.000 euro cu titlu de prejudiciu moral, Statul Român a susținut că petentul nu a dovedit in nici un fel prejudiciul suferit
 
„Faptul că reclamantul a fost trimis in judecată pentru săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală nu este o eroare judiciară, ci o modalitate de exercitarea a dreptului Statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc fapte din sfera dreptului penal. Dreptul Statului la angajarea răspunderii penale nu reprezintă un abuz și nu are caracterul unei erori judiciare, pentru că urmărirea penală s-a efectuat cu respectarea prevederilor legate. În plus, chiar dacă din probele administrate în cauza ar fi rezultat faptul că reclamantul a suferit un prejudiciu moral, nu rezulta și îndeplinirea cumulativă a celorlalte condiții prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pâratului, respectiv fapta ilicită, legătura de cauzalitate (...) vinovăția pârâtului, în sensul că fapta ilicita i-ar fi imputabilă acestuia“, se mai arată în apărarea Statului Român.
 
În final, Statul Român a invocat Decizia nr. 15/2017 — recurs în interesul legii, cu referire la faptul că simpla existență a hotărârii de achitare a reclamantului sub aspectul savarșirii unei infracțiuni în considerarea căreia fusese anterior reținut și arestat preventiv, nu constituie prin ea însăși un criteriu de stabilire a caracterului nelegal al masurilor privative de libertate dispuse in cu rsul urmăririi penale.
 
De asemenea, singura instanță competentă să se pronunțe asupra unei eventuale privări nelegale de libertate a reclamantului este instanța penala.
 
Or, instanța penală nu a menționat în nicio hotărâre ca măsura arestării preventive a fost nelegală.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

 
Sursa motivare:  rolii.ro
 
Citește și
 
„Îmbogățire fără justă cauză“
Constănțean, dat în judecată de ANRP. Povestea din sala de judecată


Unul cu executare, altul cu suspendare
Fostul și actualul primar din Bărăganu, trimişi în judecată de DNA, condamnați. Apelul, în 2022


 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii