Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:53 12 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ecouri la simpozionul ştiinţific internaţional de la Mănăstirea Dervent

ro

08 Aug, 2018 00:00 977 Marime text
Pe data de 7 iulie 2018, la Mănăstirea Dervent (judeţul Constanţa), şi-a desfăşurat lucrările Simpozionul Ştiinţific Internaţional, cu genericul „Destine frânte pentru Ţară în vatra istorică românească”.
 
Simpozionul a fost organizat de Arhiepiscopia Tomisului, Departamentul Cultural-educaţional, Mănăstirea Dervent, în parteneriat cu Asociaţia naţională „Cultul Eroilor Regina Maria”, filiala judeţeană Constanţa, şi Asociaţia „Casa Mării Negre / Black Sea House”, în cadrul Programului „Centenarul Unirii în Dobrogea, locul unde începe istoria românilor”, derulat în comun cu instituţiile menţionate.
 

 
Sarcina simpozionului, formulată de organizatori, a fost: „Evidenţierea suferinţelor şi martiriului românesc în ultimii 100 de ani, pe tot cuprinsul vetrei noastre istorice, precum şi a dramelor individuale şi colective care au marcat ultimul veac în România şi în provinciile din aria de etnogeneză românească: lichidarea identităţii şi conştiinţei româneşti în Basarabia şi [nordul] Bucovinei, [Ţinutul Herţa], deportările colective în Siberia şi Kazahstan, masacrele de la Lunca, Ostriţa şi Fântâna Albă, tragediile refugiaţilor basarabeni şi bucovineni în România, dramele celor două războaie mondiale, represiunea comunistă (închisori, lagăre, Canal, munca silnică, ostracizarea elitei, persecuţiile politice şi religioase, domiciliile forţate, epurările etc.), exilul românesc etc.”.
 
Simpozionul şi-a propus atât dezbateri la zi privind cauzele, dimensiunile şi urmările acestor forme ale tragicului şi suferinţei româneşti în ultimul veac, cât şi evocarea unor martiri şi mărturisitori ai poporului român, din toate provinciile sale istorice, prioritar Basarabia şi Bucovina, ale căror destine frânte au ţinut vie forţa credinţei acestui popor în Dumnezeu şi în Ţară.
 
Fiind organizat în incinta bisericii noi, în construcţie, a Mănăstirii Dervent, firesc,  simpozionul a început cu rugăciunea „Tatăl nostru”, după care participanţii la eveniment au cântat Imnul tuturor românilor „Deşteaptă-te, Române!”
 
Arhimandritul Andrei Tudor, stareţul Mănăstirii Dervent, s-a adresat cu un cuvânt de deschidere, salutând prezenţa şi urându-le succes participanţilor la eveniment. A urmat la cuvânt dl dr. Dorin Popescu, lector univ. dr., președintele Asociaţiei Casa Mării Negre / Black Sea House, Constanţa, fost diplomat al României la Moscova, Cernăuţi și Sarajevo, co-moderator al evenimentului. Discursul de deschidere al domnului dr. Dorin Popescu a fost unul de excepţie; cred că merită scris şi publicat.
 
Prima secţiune de comunicări a avut genericul „România - martiri şi mărturii din infernuri”. Profesorul Ion Moiceanu a prezentat comunicarea cu tema „Dacă sângele martirilor a curs pe nedrept, el curge încă astăzi în venele noastre” - o prezentare a sacrificiului poporului român pe parcursul secolului al XX-lea.
 
Apoi a vorbit dl col. (r.) Remus Macovei, președintele Filialei Judeţene Constanţa a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor Regina Maria”, pe tema „Generalii Războiului Reîntregirii crucificaţi în închisorile comuniste”.
 
Conf. univ. dr. Marian Zidaru a abordat un subiect mai puţin cunoscut, studiat pe baza unor documente inedite din arhive: „Grupa specială anticomunistă din Serviciul Special de Informaţii și rezistenţa împotriva ocupaţiei sovietice. 23 august 1944 - 6 martie 1945”.
 
Ziarista Cristina Liberis a vorbit despre „Sebastian Stanca, preotul Văii-Jiului”. Subiectul este unul interesant, Sebastian Stanca fiind autorul mai multor lucrări, între care - „Contribuţia preoţimii române din Ardeal la războiul pentru întregirea neamului (1916-1919)”, - volum în care a scris despre prizonierii români în lagărele din Ungaria.
 
„De ce am ales să vorbesc despre Sebastian Stanca?”, - s-a întrebat ziarista. Şi a răspuns: „[Sebastian Stanca] a fost un intelectual desăvârşit, un teolog valoros, un patriot şi luptător pentru Marea Unire, a fost prezent la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia şi unul dintre cei mai importanţi memorialişti ai Primului Război Mondial. Experienţa personală a prigoanei autorităţilor maghiare, detenţia şi suferinţele îndurate l-au determinat pe autor să lase scris în faţa posterităţii istoria sa personală, dar şi a tuturor celor care, împreună cu el au suferit pentru vina de a fi român în monarhia duală austro-ungară”.
 
Memoriile lui Sebastian Stanca, precum şi ale celor alţi 55 de preoţi, capturaţi de maghiari, sunt deosebit de importante în perspectiva comparării condiţiile de detenţie cu cele din anii regimurilor comuniste totalitare.
 
Asist. univ. dr. Maxim Vlad a expus comunicarea „Preotul Constantin Popescu din Constanţa, de la făuritor al Marii Uniri la martir în temniţa comunistă”, după care istoricul Marius Oprea (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) a vorbit despre „Constantin Hagea, un destin în arhivele securităţii”.
 
A urmat Secţiunea „Basarabia - crucea de dincolo”. În cadrul acestei secţiuni a vorbit dl profesor Florin Popescu. Subiectul abordat a fost „Cutele memoriei. Marea foamete sovietică din RSS Moldovenească (1946-1947) și unele relatări contemporane” (despre foametea din Moldova sovietică, provocată cu bună ştiinţă de autorităţile comuniste din URSS şi RSSM.
 
Subsemnatul a vorbit despre „Tragedia deportărilor din Basarabia în memoria supravieţuitorilor represiunilor bolşevice”. Am prezentat cadrul general al dramei României, începută la 28 iunie 1940, când Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa au fost ocupate de sovietici şi în aceste teritorii au fost promovate politici de inginerie socială, aplicate în Rusia sovietică, apoi URSS, din octombrie 1917.
 
Am vorbit despre Primul val de deportare (12-13 iunie 1941), apoi despre reinstaurarea Puterii sovietice în aceste teritorii româneşti, în primăvara-vara anului 1944, despre mobilizarea basarabenilor pe cele mai primejdioase sectoare ale Frontului de est, apoi trimiterea basarabenilor în Coreea şi Manciuria, să lupte împotriva Japoniei, despre Foametea organizată de autorităţile comuniste, despre alte două valuri de deportări masive, din 1949 şi 1951. Am spus că Puterea sovietică a băgat frica în oameni, nu le-a permis să vorbească despre chinurile prin care au trecut. Abia pe timpul guvernării lui Mihail Gorbaciov au fost publicate primele mărturii, apoi documente, în sfârşit - studii, privind represiunile la care au fost supuşi basarabenii.
 
Am menţionat, de asemenea, despre Centrul de Excelenţă Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” care, în 2015 a reuşit să convingă conducerea Academiei de Ştiinţe din Moldova (AŞM) în vederea aprobării Programului  de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească (anii 1940-1941, 1944-1953)”.
 
În perioada 2015-2018, am spus în continuare, Programul de Stat este implementat de cercetătorii din centrele universitare din Republica Moldova, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei și Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM. Scopul principal al Programului de Stat este recuperarea şi cercetarea istorică a memoriei colective privind perioada de instaurare şi constituire a regimului totalitar-comunist în RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953 (represiuni politice, foamete provocată, deportări şi muncă forţată, colectivizare) prin colectarea şi digitalizarea mărturiilor, interviurilor, prin valorificarea ştiinţifică, publicarea şi punerea lor în discuţie în mijloacele de informare în masă. Programul de Stat prevede desfăşurarea unui plan de acţiuni cu potenţial de stimulare a procesului de democratizare a societăţii prin reflecţii şi prin interpretările formulate despre fenomenul totalitar, de favorizare a accesului la spaţiul public a persoanelor anterior discriminate, aceasta fiind o excelentă ocazie de a le da cuvântul şi pentru a fi ascultaţi, creându-se condiţii la nivel de comunităţi de valorificare a acestor cunoştinţe, participarea lor activă la scrierea istoriei.
 
Am menţionat publicarea celor patru volume ale „Arhivelor Memoriei” şi am subliniat marea importanţă a acestora în restabilirea cât mai aproape de adevăr a dramei deportărilor şi a foametei organizate (Textul comunicării va fi publicat de organizatorii Simpozionului într-o culegere aparte).
 
Istoricul Ion Negrei, colaborator al Institutului de Istorie al AŞM, Chișinău, Republica Moldova, a prezentat comunicarea „Deputaţi ai Sfatului Țării - întemniţaţi în închisorile comuniste din România”. Comunicarea colegului Ion Negrei a fost concepută în forma unor studii de caz a destinului deputaţilor Sfatului Ţării din Basarabia, care au îndurat ororile închisorilor comuniste din România - Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan, Daniel Ciugureanu, Ştefan Holban, Vladimir Cristi, Gheorghe Mare. Comunicarea a inclus şi schiţe biografice ale generalului Ioan Râşcanu, originar din Basarabia, precum şi a profesorului Constantin Tomescu, originar din Constanţa, care prin activitatea sa, desfăşurată la Chişinău în anii 20-30 ai secolului trecut, s-a „basarabenizat” complet, devenind un exponent de vază al intereselor culturale şi spirituale ale populaţiei autohtone din Basarabia şi care, de asemenea, a fost întemniţat în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei.
 
După o scurtă sesiune de întrebări şi răspunsuri, am trecut la realizarea celui de-al treilea compartiment al Simpozionului „Nordul Bucovinei - şi fragii se frâng?”
 
La început, dl Serghei Hakman, director adjunct al Secţiei activitate știinţifică și internaţională a Centrului Regional de formare continuă și perfecţionare a funcţionarilor publici, Cernăuţi, Ucraina, vicepreședintele Fundaţiei de Caritate „Resurse și Iniţiative Publice”, doctor în istorie, conferenţiar universitar, a prezentat şi comentat exponatele expoziţiei „Feţe simple ale unei istorii anevoioase”, după care a expus comunicarea „Schimbările configuraţiei frontierelor Bucovinei în prima jumătate a secolului al XX-lea: aspecte naţionale şi geopolitice”. Autorul a abordat problema schimbării apartenenţei teritoriale a Bucovinei, a modificărilor frontierelor ei în timpul războaielor mondiale şi a reglementărilor postbelice, care s-au produs prin interacţiunea complexă a diferitelor relaţii internaţionale. Autorul a insistat asupra importanţei căilor de comunicaţie în schimbarea frontierelor, concluzionând că „prioritari au fost factorii geopolitici şi geostrategici, un rol deosebit având căile de comunicaţie”. Interesant traseul frontierei dintre URSS şi România în zona Ţinutului Herţa: se constată că Molotov deloc întâmplător a tras cu creionul său de lemnărie acea frontieră; în preajmă trecea o cale ferată, pe care sovieticii n-au putut-o ignora.
 
Redactorul-şef al publicaţiei „Mesager bucovinean”, dl Ștefan Hostiuc, a vorbit despre „Segmentarea Bucovinei, o istorie cu adânci dedesubturi”, iar dl Vasile Răuţ, prim-vicepreședintele societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, Cernăuţi, Ucraina, a expus subiectul: „Fântâna Albă și Lunca, lacrimi ale românilor din nordul Bucovinei și Ținutul Herţei”.
 
Dl Dorin Popescu, lector univ. dr., președintele Asociaţiei Casa Mării Negre / Black Sea House a prezentat comunicarea „Martiri ai Bucovinei, între magic și tragic. Nicolae Gherșcan(u) din Coșuleni”.
 
În cadrul Simpozionului a vorbit Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care nu doar a salutat simpozionul, ci a prezentat o adevărată comunicare privind soarta miilor de români, care şi-au sacrificat viaţa pentru Credinţă, pentru cauza românească, înfundând Siberii, puşcării comuniste aici, în Ţară.
 
Alături de dl dr. Dorin Popescu, al doilea moderator al Simpozionului a fost dl profesor Petrică Miu, Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” din Constanţa, fost Inspector Școlar General Constanţa.
 
Sursa text şi foto: http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=2580
 
Despre Anatol Petrencu
 
Doctor abilitat în știinţe istorice, profesor universitar, s-a născut pe 22 mai 1954 la Căușeni, Republica Moldova. Este licenţiat al Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. Și-a început cariera în calitate de asistent universitar la Catedra de Istorie Universală, unde activează până în prezent. A făcut studii de doctorat la Institutul de Cercetări Internaţionale Economice și Politice al Academiei de Știinţe a Federaţiei Ruse.
În 1986 a susţinut teza de doctorat cu tema „Relaţiile româno-italiene în anii 70 - prima jumătate a anilor 80”, iar în 1998 devine doctor habilitat în știinţe istorice cu lucrarea „Politica României privind Basarabia, 1940-1944”. În anii 1990-1992 a fost decan al Facultăţii de Istorie a USM, iar între 1998 -2006 a fost președinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova. Între 2006 și 2010 a fost președintele partidului Mișcarea Acţiunea Europeană. În 2010 a făcut parte din Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. Din octombrie 2010 este directorul Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”.
În martie 2011 Partidul Mișcarea Acţiunea Europeană a fuzionat cu Partidul Liberal. Actualmente, Anatol Petrencu este vicepreședintele Partidului Liberal.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii