Revista Zări Alb Astre ZăriAlbAstre2021. „Lupta idealurilor înalte“ de Ionuț-Gabriel Oțelea, absolvent C.N.M.B.

Redăm în cele ce urmează articolul scris de Ionuț-Gabriel Oțelea, absolvent C.N.M.B, publicat în numărul 1 din anul X al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei. 

„Cunoști valoarea unei clipe? Anii liceului – cei mai frumoși sau cei mai prețioși? Află viziunea lui Ionuț și a Teodorei despre importanța implicării active în viața de Liceu și vezi cum activitățile extracurriculare le-au deschis calea către o lume a oportunităților și a posibilităților nelimitate! 

«Aşadar, luaţi-i talantul şi daţi-i-l celui ce are zece talanţi! Căci oricui are, i se va da mai mult şi va avea din abundenţă, dar de la cel ce n-are se va lua chiar şi ce are!» Matei 25:14-30 

Acum mai bine de 12 ani, la primele ore ale unei dimineți răcoroase de sâmbătă, mă găseam înțepenit într-o bancă strâmtă și lucioasă a unei școli necunoscute. Eram complet încremenit… îl priveam pe tatăl meu cum îmi îndesa într-un ghiozdan micuț o sticlă de apă spunându-mi aproape mai emoționat decât mine: «Doar te testezi! Vezi și tu cum e și faci cât poți!». Nu înțelegeam nimic… nu realizam de ce la ora aceea din weekend nu dormeam asemeni colegilor mei. În acea zi de sâmbătă, acum atâția ani, participam pentru prima dată la un concurs: unul de matematică chiar! Un lucru e cert în legătură cu acea zi: atunci m-am îmbolnăvit.

Număr pe degetele de la o mână concursurile sau proiectele în care nu m-am angrenat de atunci. Am continuat cu o determinare aproape absurdă, cu o dorință exacerbată de a mă implica în cât mai multe hopuri, în cât mai multe evaluări, termene și prezentări. Sunt permanent stăpânit de acest imbold de a depăși ritmul normal, firesc, obișnuit. Nu am excelat în vreo materie anume, nu am fost olimpic internațional și nici vreun mare geniu, dar mereu mi-am dorit să cresc, să mă cresc cu fiecare pas, cu fiecare clipă petrecută altfel față de cei din jurul meu, să iau ceea ce sunt și la finalul unei zile, al unei săptămâni, a unei luni etc. să fiu eu + «ceva mai mult». 

Această dorință de depășire a propriilor limite m-a adus anul trecut pe mine și pe Teodora într-o postură cu totul neașteptată. Observându-ne implicați activ în mai multe concursuri pentru studenți (ca să vezi!) unul dintre profesorii facultății ne-a propus să intrăm într-un accelerator de start-up-uri. 

Porneam cu un deziderat al unei companii de transport de a-și realiza un dispozitiv de măsurare automată, iar noi eram exact oamenii tehnici, inginerii dedicați și implicați, pe care profesorul nostru i-a găsit potriviți pentru a le înmâna sarcina nu doar de a realiza dispozitivul, ci de a face o întreagă afacere din asta! 

Ups!!! Noi – oameni tehnici, ingineri în devenire, afacerea – afacere, meeting-uri, planuri de marketing etc… La prima vedere ar părea o relație sortită eșecului, dar tocmai aici a intervenit viziunea extraordinară a lui Daniel, profesorul și deja colegul și prietenul nostru, care a intuit că noi avem capacitatea de face lucrurile să funcționeze. Ei bine, și totuși cum?!

Ca în orice perioadă a vieții mele, nici cea a liceului nu a făcut excepție de la neastâmpărul meu de a mă dezvolta pe toate planurile. Am început ușor cu câteva articole în revista liceului (se pare că mereu ne întoarcem la ceea ce iubim), am învățat să îmbin slova de foc cu slova făurită și iată că brusc am devenit chiar și redactor-șef stând la masă și discutând cu întreaga echipă de redacție planul următorului număr al revistei. M-am oprit aici? Nici vorbă! Teatrul mi-a zâmbit încă de când eram mic și, imediat ce am văzut un afiș în liceu ce anunța preselecțiile pentru o echipă de actori ai colegiului, nu am mai stat pe gânduri! «Noi» mi-a dat curajul să apar pe scenă, SĂ VORBESC TARE ȘI CLAR, să am postura potrivită și să-mi corelez fiecare gest cu fiecare emoție resimțită. Dar degeaba vorbești tare cu metafore dacă nu ai și argumentele potrivite, nu?! Tocmai de aceea după întâlnirea echipei de teatru plecam direct la echipa de dezbateri a liceului. Am făcut zeci de cazuri, am adunat sute de idei și am construit argumente imbatabile și pot spune cu mâna pe inimă că eram îndrăgostit teribil de tot ceea ce făceam! 
Au meritat toate orele petrecute în aceste activități? Îmi sunt utile cu ceva acum? Cred că nu este o surpriză că DA! Particip săptămânal la întâlniri online (româneștile meeting-uri), îmi prezint ideile dezvoltatorilor, vorbesc cu oameni din domenii atât de diverse și cu cunoștințe atât de variate și de vaste. Cum reușesc? Vorbesc fără frică, cu slove bine alese, îmi controlez gesturile și îmi pregătesc cu minuțiozitate fiecare argument. Cu ajutorul a tot ceea ce am acumulat lupt să obțin și mai mult, să devin și mai bun, să ajung și mai sus. Pun cărămidă după cărămidă peste fundația pe care acum câțiva ani o clădeam între pereții C.N.M.B.

Îndemnul meu pentru tine, cititorule, este unul simplu! Urmează-ți visul, luptă pentru el, nu te lăsa pradă obișnuitului! Profită la maximum de anii de liceu și nu crede nicio clipă că doar școala, notele, mediile de 10 sunt ceea ce contează. Ele, într-adevăr, îți certifică sârguința, devotamentul și dovedesc că te pregătești să devii un specialist de seamă în orice domeniu ai alege mai departe, însă Școala, în întreg ansamblul ei, este cea care te poate face cu adevărat Om Mare. Bucură-te de profesori, de cunoștințele lor, fii curios, întreabă-i orice! Cercetează dacă te atrage un club sau vreo echipă din liceu, dacă găsești un subiect în legătură cu care vrei să afli mai multe! Participă la concursuri, implică-te în proiecte, găsește-ți pasiunile, punctele forte, învață să te cunoști! Acum este momentul! 

Tot ceea ce am prezentat este un vârf al ghețarului. Nu mă pot declara eu însumi un om de succes pentru a mă considera în stare de a-ți da sfaturi. Privește-mă deci ca pe un călător în viitor care îți spune franc că, dacă vrei să urci mai mult decât cei din jur, nu trebuie să-ți fie teamă să te cațeri. Nu va fi deloc ușor, adesea nu va fi deloc plăcut. Nu este nici pentru mine sau Teodora de cele mai multe ori. Această luptă de a-ți dori mai mult cere sacrificii și este cu totul istovitoare, dar, din când în când, scriind câte un articol pentru revista liceului, vei avea ocazia să privești cu mândrie în spate și să spui plin de bucurie: «A meritat totul!». Nu te descuraja nicio clipă, fă pași mici, înaintează în ritmul tău, cazi și ridică-te cu zâmbetul pe buze și nu-ți uita niciodată țelul!

𝟏 x 𝟑𝟔𝟓 𝒛𝒊𝒍𝒆 = 𝟏                              𝟏,𝟎𝟓 x 𝟑𝟔𝟓 𝒛𝒊𝒍𝒆 = 𝟓𝟒𝟐𝟏𝟏𝟖𝟒𝟏 “,

de Ionuț-Gabriel Oțelea, absolvent C.N.M.B.

Articol preluat de pe site-ul Revistei Zări Alb Astre