Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:58 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Specialistii JICA propun doua surse de nisipare a zonelor critice

ro

11 Mar, 2006 00:00 1579 Marime text

Dezbatere privind protectia impotriva eroziunii costiere

# Specialistii hidrologi au subliniat faptul ca nisiparea din Dunare este mai ieftina cu aproximativ 25 de milioane de euro decat cea cu nisip marin si urmeaza sa se aleaga solutia optima dupa consultarile JICA cu reprezentantii Ministerului Mediului * In luna mai urmeaza o noua dezbatere pe acest proiect, cu societatea civila si populatia afectata din zonele unde urmeaza sa fie ridicate constructiile hidrografice de protectie a coastelor marine

Directia Apelor Dobrogea-Litoral a gazduit ieri cea de-a 4-a sedinta publica cu partile interesate in zona costiera in cadrul proiectului "Studiu privind protectia si reabilitarea partii sudice a tarmului romanesc al Marii Negre".Proiectul este finantat de Guvernul Japoniei la cererea Guvernului Romaniei. Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala (JICA), responsabila pentru implementarea programului tehnic de cooperare, realizeaza acest studiu de fezabilitate pentru doua dintre cele mai critice zone de pe litoral - Mamaia Sud si Eforie Nord.Proiectul - care acopera o distanta de aproximativ 75 km, intre Midia si Vama Veche - are ca obiective elaborarea unui plan de protectie a zonei costiere impotriva eroziunii, precum si transferul de tehnologie japoneza catre autoritatile implicate in derularea acestuia. Specialistii japonezi au prezentat si o serie de proiecte prioritare pentru protejarea si reabilitarea zonei costiere. Proiectul a demarat in luna mai 2005, iar finalizarea acestuia, va avea loc in octombrie 2006 odata cu intocmirea raportului final.Dezbaterea a fost condusa de Dan Dumitru Dorogan, director al departamentului de management al apelor - studii de fezabilitate din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.In sedinta de ieri au fost prezentate prognozele si atenuarea impactului de mediu si social ce ar putea fi cauzat prin planul de protectie costiera pentru partea sudica a tarmului romanesc al Marii Negre, cum ar fi: stramutarea involuntara, situatia hidrologica, flora, fauna si biodiversitate, peisagistica, distribuirea incorecta a beneficiilor si daunelor, conflictul local de interese, poluare fonica, mirosuri neplacute etc.Proiectul JICA va demara incepand din anul 2007 cu prima faza care vizeaza zonele critice, urmand sa se extinda pana in 2020 si sa cuprinda toate cele cinci subzone cu probleme de eroziune. Raportul final al specialistilor JICA, DADL si Ministerului Mediului urmeaza sa fie structurat pe mai multe capitole dupa cum urmeaza: dimensionarea reabilitarii plajelor, predictiile in conditiile schimbarii liniei tarmului, sursele de nisipare, precum si estimarea costurilor si a programului de implementare.Raportul preliminar prezentat ieri contine planul constructiilor hidrotehnice care urmeaza sa fie executate in perimetrul Mamaia - Vama Veche precum si modalitatile de nisipare propuse de JICA si costurile aferente investitiei.Potrivit reprezentantului MMGA, Dan Dumitru Dorogan, specialistii japonezi iau in calcul doua surse de aducere a nisipului: albia Dunarii si Marea Neagra. Nisipul marin ar putea fi adus din zonele Sulina/Midia, acolo unde in prezent se efectueaza operatiuni de dragare. Specialistii hidrologi au subliniat faptul ca nisiparea din Dunare este mai ieftina cu aproximativ 25 de milioane de euro decat cea cu nisip marin si urmeaza sa se aleaga solutia optima dupa consultarile JICA cu reprezentantii Ministerului Mediului. Nisiparea coastelor marine va fi urmata de constructia digurilor de protectie.In luna mai va fi organizata o noua dezbatere pe acest proiect de aceasta data cu societatea civila si populatia afectata din zonele unde urmeaza sa fie ridicate constructiile hidrografice de protectie a coastelor marine.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii