Reforma administrației locale, aproape de final. Mai puțină birocrație, mai multă eficiență (DOCUMENT)

Un amplu pachet legislativ privind reforma administrației publice locale se află în faza finală de elaborare și este pregătit pentru a fi trimis spre aprobare. Documentul, consultat în forma sa actuală, propune o serie de măsuri esențiale menite să eficientizeze structurile administrative, să reducă birocrația și să profesionalizeze funcționarea instituțiilor locale.

Structuri mai suple, funcții de conducere mai puține

Unul dintre pilonii centrali ai reformei este reducerea numărului de funcții de conducere din administrațiile locale. Concret, se propune limitarea drastică a posturilor de director, director adjunct și șef serviciu, în special în aparatele de specialitate ale primarilor, președinților consiliilor județene, precum și în instituțiile subordonate acestora. Potrivit inițiatorilor, scopul este eliminarea suprapunerilor funcționale și reducerea costurilor administrative.

Această măsură vine în contextul în care, în ultimii ani, mai multe instituții locale au fost criticate pentru structuri supradimensionate, cu posturi de conducere în exces și atribuții neclare sau redundante.

Documentul prevede expres limitarea numărului de funcții de conducere în aparatul de specialitate al primarilor și președinților consiliilor județene:

„[…] se propune diminuarea numărului de posturi de conducere prin eliminarea șefilor de serviciu acolo unde structura este subdimensionată sau redundantă, precum și comasarea direcțiilor cu activitate conexă sau suprapuneri de competență.”

Această măsură vizează optimizarea organigramelor instituțiilor locale și eliminarea posturilor care nu justifică, prin atribuții sau volum de activitate, existența unei poziții de conducere.

Profesionalizarea resursei umane

Reforma urmărește și creșterea calității actului administrativ printr-o profesionalizare reală a aparatului de lucru. Vor fi revizuite criteriile de ocupare a funcțiilor publice, urmărindu-se o selecție mai riguroasă a personalului, bazată pe competențe și experiență relevantă, nu pe apartenențe politice sau alte influențe informale.

În acest sens, sunt prevăzute noi reguli privind recrutarea, evaluarea și promovarea funcționarilor publici, precum și introducerea unor indicatori de performanță pentru monitorizarea activității acestora.

Reforma include prevederi clare privind selectarea și promovarea pe criterii de competență:

„Funcționarii publici vor fi supuși unui sistem de evaluare bazat pe indicatori de performanță, iar ocuparea funcțiilor va depinde de respectarea acestor criterii.”

Digitalizare și debirocratizare

Un alt punct esențial al reformei este simplificarea procedurilor administrative și digitalizarea serviciilor publice locale. Proiectul de lege include prevederi privind adoptarea de sisteme informatice integrate, arhivarea electronică a documentelor și eliminarea etapelor redundante din circuitul decizional.

Totodată, autoritățile locale vor fi obligate să adopte măsuri concrete pentru reducerea termenelor de răspuns către cetățeni și creșterea transparenței în procesul decizional.

Proiectul propune dezvoltarea digitalizării în administrația publică locală, cu accent pe reducerea birocrației:

„Autoritățile administrației publice locale vor implementa sisteme informatice pentru procesarea cererilor și gestionarea arhivelor în format electronic, cu respectarea cerințelor de securitate și accesibilitate.”

Aceasta presupune, printre altele, utilizarea formularelor online, arhivare electronică și acces facil al cetățenilor la serviciile publice.

Regândirea instituțiilor subordonate

Pachetul legislativ propune și o analiză funcțională a instituțiilor și serviciilor publice aflate în subordinea consiliilor locale și județene. Scopul este identificarea structurilor nefuncționale sau paralele, cu posibilitatea comasării sau desființării acestora. Se dorește ca, în locul unui sistem fragmentat și greu de coordonat, să existe entități cu roluri clare, resurse bine gestionate și o misiune publică precisă.

Documentul include și obligația autorităților locale de a raporta periodic privind performanțele instituționale:

„Se instituie obligația întocmirii anuale a unui raport de activitate privind eficiența structurilor locale, care va fi public și va sta la baza reorganizării interne.”

Un pas spre modernizare administrativă

Potrivit notei de fundamentare, reforma are în vedere eficientizarea utilizării resurselor publice, îmbunătățirea serviciilor oferite populației și creșterea încrederii cetățenilor în administrația locală.

Acest sistem de evaluare urmărește să încurajeze performanța și să elimine promovările netransparente sau politizate.

Un alt aspect cheie este revizuirea structurii instituțiilor subordonate autorităților locale, cu accent pe eficiență:

„Va fi efectuată o analiză funcțională a instituțiilor publice locale, în vederea restructurării sau comasării acestora, în special în domenii precum cultură, sport, urbanism, dezvoltare locală sau asistență socială.”

Prin această măsură, se urmărește reducerea fragmentării instituționale și asigurarea unei mai bune coordonări între compartimente și servicii.

Proiectul se află în etapa finală de avizare interinstituțională, urmând să fie înaintat spre adoptare în Parlament sau Guvern, în funcție de forma juridică aleasă. Dacă va fi aprobat, noile reglementări ar urma să intre în vigoare etapizat, începând cu anul 2026.

Reforma administrației locale vine într-un moment în care presiunea publică pentru un stat eficient și transparent este tot mai mare, iar autoritățile trebuie să răspundă cerințelor moderne de guvernanță, profesionalism și performanță administrativă.