Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:33 21 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Să ştii cine ştie" Scrisorile personale, presa şi World of Warcraft - izvor de informaţii pentru SRI

ro

13 Mar, 2012 22:24 1768 Marime text
sri_calculator.jpgOrice ofiţer SRI când analizează datele trebuie să se axeze pe descoperirea acelor informaţii necesare pentru îndeplinirea sarcinilor asumate, după principiile „să ştii cine ştie" (know who knows) şi „să ştii unde să cauţi"

Nimic nu este ascuns ce nu se va descoperi. Emisiuni radio sau TV, presa scrisă şi publicaţiile de orice fel, tipăriturile, semnale neprelucrate, fotografii, casete, imagini satelitare, dar şi scrisorile personale - toate reprezintă surse de colectare a datelor pentru ofiţerii Serviciului Român de Informaţii. Totul, fireşte, de dragul securităţii naţionale. De natură privată sau nu, acestea au şi un „cod" anume sub care sunt cunoscute, respectiv „OSD".

Termenul de OSD vine de la Open Source Data şi împreună cu OSINF se află la baza OSINT. În traducere „liberă", OSINF se referă la datele corelate şi procesate în vederea realizării unei informări de interes general fiind vorba despre articole din mass-media, cărţi, dar şi comunicate. La rândul său, OSINT reprezintă conform specialiştilor SRI „rezultatele unui proces complex de prelucrarea OSD şi OSINF, ce presupune identificare, validarea surselor, colectare, coroborare şi analiză, în scopul elaborării de produse cu relevanţă în planul securităţii naţionale, care corespund cerinţelor specifice de intelligence". „Circuitul" se încheie cu Validated Open Source Intelligence OSINT - V, care au un grad ridicat de certitudine, „fie pentru că sunt realizate de un analist profesionist, fie pentru că provin din surse deschise sigure". Specialiştii Serviciului Român de Informaţii, prin natura meseriei pe care o desfăşoară, desigur, par să acţioneze pe principiul „nimic nu este ascuns ce nu se va descoperi", numărând presa, dar şi scrisorile personale printre sursele de informare.

Literatura gri şi datele geospaţiale

În clasamentul întocmit de specialiştii în domeniu, se arată că la categoria de surse deschise clasice se încadrează publicaţiile periodice, anume ziare, reviste, cărţi (de specialitate sau anuare), dar şi materialele documentare, hărţile sau broşurile. Tot la această categorie intră şi posturile de radio şi televiziune cu transmisie în eter, dar şi datele oficiale, însemnând rapoartele guvernamentale, bugete, statistici demografice, audierile, dezbaterile legislative, conferinţele de presă sau discursurile. Tuturor acestora li se adaugă literatura gri, dar şi datele geospaţiale, însemnând imaginile din satelit, datele geodezice, hărţile şi atlasele. Nici internet-ul sau lumea virtuală în general nu sunt ferite de ochii vigilenţi ai ofiţerilor de la Informaţii. În limbaj SRI, New Media reprezintă „orice produs media digital care este interactiv şi distribuit prin reele informatice sau totalitatea textelor, sunetelor, imaginilor şi elementelor grafice prelucrate pe computer şi reunite în baze de date (enciclopedii, biblioteci, bloguri, forumuri, lumi virtuale, reţele sociale, ediţii online ale mass-media clasice, portaluri informaţionale, dar şi portaluri de partajare fişiere etc)". De asemenea, şi jocurile online suscită interesul SRI-ştilor. Astfel, aceştia spun că unul dintre cele mai importante segmente ale new media îl constituie social media, ce se referă la conţinutul generat de utilizatori şi instrumentele folosite pentru crearea şi publicarea acestuia.

Bloguri şi reţele de socializare

Categoriile social media de care se arată interesat SRI-ul sunt cele de comunicare (bloguri, microbloguri), de colaborare (wikis, site-uri de răspunsuri), de recomandare (social news sites, servicii de bookmarking), site-urile multimedia (audio, partajare imagini şi video, livecasting etc), dar şi, foarte interesant, lumile virtuale, unde sunt menţionate ca exemple jocurile Second Life şi World of Warcraft. În ceea ce priveşte reţelele de socializare, nici acestea nu scapă atenţiei SRI: acestea pot fi considerate o categorie aparte a social media, deoarece, spun cei de la SRI, „pot fi utilizate pentru generarea de conţinut, ca instrumente de recomandare, pentru partajarea fişierelor multimedia". Referitor la procesul de prelucrare a datelor obţinute din toate aceste medii de comunicare, denumit OSINT în limbaj „sereist", acesta presupune planificarea şi direcţionarea acţiunilor, cercetarea, căutarea şi colectarea, dar şi procesarea şi exploatarea informaţiilor şi, nu în ultimul rând, diseminarea şi evaluarea.

Know what's hot

Astfel, orice ofiţer SRI când analizează datele trebuie să se axeze pe descoperirea acelor informaţii necesare pentru îndeplinirea sarcinilor asumate, după principiile „să ştii cine ştie" (know who knows) şi „să ştii unde să cauţi". Un alt pas important este selectarea (know what's what) dintre sursele bune şi cele rele, cele valabile şi cele expirate, cele relevante şi cele irelevante, dar şi filtrarea surselor (know what's hot). Procesul se încheie cu furnizarea informaţiei rezultate (know who's who) „în timp util, în condiţii securizate, într-un format uşor de înţeles pentru beneficiar". Printre riscurile OSINT se numără supraîncărcarea informaţională şi manipularea, spun specialiştii.

Ti-a placut articolul?

Comentarii