Editorial Alegerile prezidențiale din decembrie 2024, puse sub semnul întrebării. Decizia Curții de Apel Ploiești readuce în discuție legalitatea deciziei CCR

În urmă cu o zi, pe 24 aprilie 2025, Curtea de Apel Ploiești a luat o decizie care schimbă din nou situația politică din România. Judecătorii au decis să suspende și să anuleze, temporar, hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) care, în decembrie 2024, anulase rezultatele alegerilor prezidențiale. Pe înțelesul tuturor, această decizie înseamnă că alegerile din decembrie 2024 rămân valabile până când o instanță superioară, anume Înalta Curte de Casație și Justiție, va da o decizie definitivă.

Această hotărâre a Curții de Apel vine după luni de incertitudine, confuzie și tensiune. Anularea alegerilor de către CCR a generat reacții puternice în societate și în mediul politic. S-au organizat proteste, au fost acuzații reciproce între instituții și a fost demarată procedura pentru organizarea unui nou scrutin în mai 2025. Multe persoane au simțit că România se află într-o perioadă de instabilitate profundă, în care regulile nu mai sunt clare și în care nimeni nu mai știe cine are cu adevărat autoritate.

În acest context, cetățeanul Popescu Gheorghiță, a depus o cerere în instanță pentru anularea deciziei CCR. Curtea de Apel Ploiești i-a dat dreptate, cel puțin pentru moment. Cazul cetățeanului Popescu Gheorghiță nu este unul singular, deși este primul cu efecte concrete. Până în prezent, au fost depuse aproximativ 130 de cereri de anulare a deciziei Curții Constituționale privind alegerile prezidențiale, dar cererea acestuia a fost prima considerată valabilă de instanță.

Prin intermediul acestei decizii luate de instanță, rezultatele alegerilor din 2024 nu mai sunt considerate nule, iar alegerile prezidențiale din decembrie 2024 sunt puse sub semnul întrebării, cel puțin până când Înalta Curte va lua o hotărâre definitivă.

Motivarea instanței, pe scurt

Curtea de Apel Ploiești a decis că Hotărârea CCR nr. 32/2024, prin care fuseseră anulate alegerile prezidențiale, a fost emisă cu încălcarea legii și a Constituției. Instanța a constatat că CCR și-a depășit competențele, intervenind din oficiu fără a exista o sesizare din partea unui actor electoral legitim, contrar prevederilor Legii nr. 47/1992 și Legii nr. 370/2004.

De asemenea, potrivit instanței, hotărârea a fost emisă după validarea turului I, depășind termenul legal și încălcând principiul securității juridice, prin revocarea unei decizii anterioare proprii. Judecătorii au mai arătat că CCR nu a prezentat dovezi clare de fraudă care să fi influențat rezultatul alegerilor. Curtea a arătat că suspiciunile invocate de CCR vizau etapa campaniei electorale, nu procesul de vot sau stabilirea rezultatelor.


În concluzie, instanța a suspendat executarea hotărârii CCR și a decis anularea acesteia, revalidând, temporar, rezultatele alegerilor din decembrie 2024.
Este important de înțeles că această decizie nu este finală. Poate fi atacată cu recurs în cinci zile și, având în vedere reacțiile din mediul juridic, este de așteptat ca lucrurile să nu rămână așa.

Fostul judecător Cristi Danileț, de exemplu, a susținut public că o instanță nu are competența legală de a anula o decizie a CCR.

În final, ce rămâne clar pentru cetățeni este faptul că această situație juridică creează confuzie. Decizia Curții de Apel Ploiești reintroduce în discuție valabilitatea alegerilor din 2024, deși acestea fuseseră deja anulate. Până la o hotărâre definitivă, rămânem într-o situație de incertitudine, în care fiecare zi aduce o nouă interpretare a ceea ce înseamnă alegeri corecte și legale.

Citește și:
EditorialRomânia, în dezechilibru politic. Va reuși oare clasa politică să găsească o cale de ieșire din criză?