Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
18:43 25 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dezvaluiri.ro La Costineşti, istoria e aruncată la gunoi, din interese strict pecuniare

ro

11 Sep, 2013 14:31 3670 Marime text

Oraşul antic Parthenopolis, „ucis” de satul primarului Traian Cristea

În urmă cu mai bine de 2400 de ani, navigatorii greci au întemeiat oraşul antic Parthenopolis, o colonie puternică şi extrem de prosperă, aflată între mai vechile polisuri Callatis şi Tomis. Urbea este astăzi aproape necunoscută românilor (cu excepţia câtorva arheologi), întrucât are nenorocul de a se afla ascunsă sub pământurile pe care astăzi le ocupă prospera staţiune Costineşti. Comuna turistică, unde interesele oneroase sunt extrem de mari, sufocă efectiv polisul grecilor ionieni ale cărui comori şi poveşti incredibile nu sunt deloc cercetate. Oraşul antic a fost identificat, dar nu face obiectul săpăturilor de specialitate, pentru că edilul comunei moderne Traian Cristea nu este deloc interesat de reînvierea istoriei. Descărcările de sarcină arheologică sunt făcute doar pe hârtie, pentru că există „pericolul” ca cercetările terenurilor vândute de Primăria Costineşti să scoată la iveală edificii ale oraşului antic. Ori, Cristea nu vrea nici pe departe aşa ceva, atât timp cât terenurile vândute pe bani grei sunt destinate construcţiilor de vile şi implicit, activităţii de turism.

Un articol de Mihai CORNEA

Din când în când, diverse lucrări efectuate de diverse regii autonome sau de angajaţii administraţiei locale, distrug porţiuni importante din zidurile de incintă sau din edificiile oraşului. În Costineşti, atunci când vine vorba de situri arheologice domneşte însă o veritabilă lege a tăcerii: nimeni nu pare interesat să lase turismul la o parte şi să se îndrepte spre povestea oraşului antic. Interesele sunt mult prea mari, astfel că vechea cetate Parthenopolis este condamnată la distrugerea totală.

O locaţie stabilită de comunişti, luată ca literă de lege

În anii 60-70, în plină campanie de ridicare a staţiunii Costineşti, câţiva arheologi ai României comuniste au cercetat superficial zona şi au „stabilit” rapid că vechiul polis grecesc Parthenopolis este sub ape, începând din malul mâncat de ape şi până în largul mării. Concluzia de atunci este, în mod cu totul şocant, luată ca literă de lege şi astăzi, iar pe lista monumentelor istorice din judeţul nostru, Parthenopolis apare ca fiind doar în apropierea Pescăriei, în totalitate submers. Teoria nu a mai fost verificată ulterior. O rezolvare convenabilă pentru toată lumea!!! Vorbim însă despre un oraş antic, care a avut o existenţă de mai bine de un mileniu, de la portul grecilor din sec IV î.H şi până la oraşul roman din epoca romano bizantină (sec.IV-VI d.H). Într-o perioadă atât de lungă, urbea a avut însă dimensiuni diferite, fiind mai întinsă în momentele de dezvoltare şi mai restrânsă, în anii de criză.

Muzeul ţine cu turismul!

De-a lungul timpului, la Costineşti şi la Schitu s-au descoperit întâmplător dovezi ale existenţei polisului, dar şi al unor aşezări civile învecinate. Am luat legătura cu Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, care ne-a declarat: „Situl Partheonopolis a fost de mult identificat de specialişti cu mult mai multă carte decât noi(!). Totul e submers şi marea a mâncat din oraş, pentru că nu a fost înnisipare a golfului şi formare de lac, cum este cazul de exemplu la cetatea Argamum (n.r. cea mai veche aşezare grecească, mai „bătrână” decât Histria, identificată la Capul Doloşman, judeţul Tulcea).” Custurea a recunoscut însă că există zone de interes arheologic şi pe raza Costineştiului modern, dar minimalizează importanţa acestora. „Nu s-a săpat efectiv la Costineşti, s-a făcut doar periegheză (n.r. săpături de suprafaţă, prin sondaj, de evaluare a potenţialului arheologic) s-au descoperit doar câteva obiecte, nimic spectaculos, nu vorbim despre edificii sau monumente”.  Directorul MINAC a uitat însă în mod cu totul surprinzător de o serie de descoperiri, care conduc logic la concluzia unor vestigii extraordinare pe locaţia Costineştiului modern. Vorbim mai întâi de construcţiile descoperite în anii 30 de Radu Vulpe, de mormintele romane şi de statuia zeiţei Cybele din anii 50-60, dar şi de Portul identificat de Vasile Canarache în apropierea lacului. Să spunem că acestea ar fi descoperiri vechi, făcute de specialiştii pe care Custurea îi consideră superiori celor de acum. Ce ne facem însă cu evidenţele din 2006? În timpul unor lucrări efectuate la intrarea în localitate, în zona pompelor de apă, arheologii MINAC au descoperit 3 locuinţe de perioadă elenistică (sec IV-II î.h), traversate de un drum superb de ceramică. Concluziile au fost publicate în Pontica, dar apoi uitate total. Cu siguranţă, noi săpături ar demonstra teoria, potrivit căreia urbea elenă şi apoi cetatea romană se întindeau amândouă şi în zona aşezării moderne.

O cetate condamnată la distrugere

Deşi este clar de ani buni că la Costineşti se pot efectua cercetări sistematice, acest lucru nu este dorit de multe persoane. Primarul Traian Cristea este mulţumit cu turismul său, iar MINAC nu vrea să declare existenţa unui alt sit arheologic. Se dă în general vina pe stat, Ministerul Culturii etc, în sensul că acesta nu alocă bani pentru şantierele arheologice. Marea problemă este însă aceea că specialiştii (mai ales conducerea Muzeului) nici nu mai par hotărâţi să mai muncească, fiind mulţumiţi să stea la adăpostul birourilor, într-un „dolce far niente”, mutând câteva hârtii vechi, dintr-un sertar în altul.

Arheologii mor de foame

Într-una  dintre cele mai bogate zone ale României (din punct de vedere arheologic şi nu numai), arheologii trăiesc de pe azi pe mâine. Salariile şi aşa mizere nu au mai fost plătite de cel puţin 2-3 luni, iar pentru a supravieţui în acest an, MINAC are nevoie de un fond de opt miliarde lei vechi, fond inexistent. Ordonator de credite al instituţiei, directorul Custurea aşteaptă salvarea de la CJC, dar nu face nimic altceva pentru a obţine bani din alte surse legale. Din acest motiv, în ultimele săptămâni tot mai multe voci din cadrul Sindicatului MINAC i-au cerut lui Custurea demisia, pentru ca acesta să poată fi înlocuit cu un manager capabil să scoată MINAC din situaţia dezastruoasă în care se află. Evident, Custurea nu a dat curs solicitărilor şi speră ca relaţiile sale din lumea politicului să îl menţină în continuare pe post!

Sursa: Dezvaluiri.ro
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii