Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:29 21 07 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Suspendarea din fruntea CJC şi măsura arestării Ratările lui Nicuşor Constantinescu în zece ani de mandat

ro

01 Sep, 2014 00:00 3853 Marime text
Cel de-al zecelea an de mandat în fruntea Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) s-a dovedit a fi unul extrem de dificil pentru Nicuşor Constantinescu. Social-democratul a fost suspendat din funcţia de preşedinte al CJC de către prefectul judeţului Constanţa, Radu Volcinschi, în vreme ce, nu mai departe de săptămâna trecută, procurorii au solicitat din nou arestarea sa. Oamenii legii vor să se asigure că măsura arestării preventive va fi valabilă de la data punerii acesteia în executare şi cer, în acelaşi timp, dispunerea emiterii de îndată a mandatului de arestare preventivă. Procurorii susţin că o astfel de solicitare era necesară întrucât, în caz contrar, Constantinescu nu va putea fi judecat în dosarul trimis spre judecare Tribunalului Constanţa.

Amintim că, prin rechizitoriul ce formează obiectul cauzei aflate pe rolul Tribunalului Constanţa, în cameră preliminară, s-a reţinut că „inculpatul Nicuşor Daniel Constantinescu, în perioada 2009 - 27 noiembrie 2013, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiilor care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, în mai multe rânduri, nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos obligaţiile potrivit articolului 76 din Legea nr. 446/2006. Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, inculpatul nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a Centrului Militar Zonal Constanţa şi încercând de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat acestei instituţii vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube“.

Cum a pierdut CJC 4 milioane de euro

Problemele lui Nicuşor Constantinescu, actualul preşedinte suspendat al CJ Constanţa, nu au început însă în 2014, ci în urmă cu nouă ani. În 2005, Uniunea Europeană anunţa că cere Guvernului României 1,2 milioane de dolari pentru încălcarea termenelor contractuale într-un proiect cu fonduri nerambursabile, în Constanţa. La momentul respectiv, faptul că reprezentanţii UE recurgeau la un astfel de gest reprezenta o premieră. Mai mult, Jonathan Scheele, şeful delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, îi acuza direct pe preşedintele CJC şi pe primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, pentru întârzierea lucrărilor. Amintim că proiectul cu pricina era Pavilionul Expoziţional.
Autorităţile constănţene primiseră, în 2004, 4 milioane de euro fonduri nerambursabile, pentru construirea unui pavilion expoziţional în apropiere de staţiunea Mamaia. La începutul lui 2015 însă, ulterior demarării lucrărilor şi, mai mult, a executării a aproximativ 20% din construcţie, CJC decidea suspendarea lucrărilor. Motivul? Aşa-numite probleme la fundaţie. În iunie 2005, Scheele vine la Constanţa pentru a analiza stadiul lucrărilor şi anunţă, cu această ocazie, că UE trebuie să ceară înapoi Guvernului român 1,2 milioane de euro pentru nerespectarea obiectivelor propuse în proiectul Pavilionului Expoziţional. Tot atunci, are loc o conferinţă de presă rămasă în istoria social-democrată a judeţului Constanţa, căci oficialul european este lăsat baltă chiar în timpul evenimentului de Constantinescu şi de Mazăre, în urma unui schimb de replici acide. Jonathan Scheele subliniase faptul că proiectul din Constanţa este primul finanţat de UE care se suspendă din cauza beneficiarului, care era CJC, în vreme ce Nicuşor Constantinescu îl acuza pe oficialul european de relaţii de prietenie cu fostul preşedinte al CJ Constanţa, Stelian Duţu.
Aşadar, judeţul Constanţa pierdea, chiar în primul an de mandat al lui Nicuşor Constantinescu, 4 milioane de euro fonduri europene nerambursabile.

Cu tunurile pe cultură

În vara lui 2004, CJC-ul condus de Constantinescu începea ceea ce putem numi încercarea de exterminare a culturii din Constanţa. Concret, Consiliul Judeţean decidea comasarea Teatrului de Revistă „Fantasio“ cu Teatrul de Stat Constanţa. Practic, „Fantasio“ se „evapora“ ca entitate teatrală, iar cele două structuri urmau să figureze sub titulatura de Teatrul Naţional Constanţa. Aceasta a fost prima lovitură dată culturii constănţene. A urmat apoi o altă decizie paradoxală. Opera, Teatrul de Balet „Oleg Danovski“ şi Filarmonica „Marea Neagră“ au fost reorganizate sub aceeaşi umbrelă: Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“, care funcţionează acum în clădirea fostului Teatru Dramatic „Ovidius“. Filarmonica a dispărut ca instituţie de sine stătătoare, iar orchestrele şi corurile Operei şi Filarmonicii au ajuns să funcţioneze împreună. Celebra trupă de balet „Oleg Danovski“ e folosită şi pentru spectacolele de Operă, nemaiavând un repertoriu exclusiv. Dureros e faptul că această trupă de balet era una dintre cele mai performante din Europa, având un impresionant repertoriu de balet clasic.
Tot în anul de graţie 2004, Consiliul Judeţean condus de Nicuşor Constantinescu a decis, prin hotărârea nr. 165 din 19 august, „aprobarea reorganizării Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeului de Artă Populară Constanţa şi a Muzeului de Artă şi înfiinţarea Muzeului de Istorie Naţională, Arheologie, Artă şi Tradiţii Constanţa, precum şi aprobarea organigramei, statului de funcţii şi a bugetului“. Ei bine, principiul pe care s-a mers de data aceasta a fost cel al unei pizza cu de toate. Această măsură n-a funcţionat însă prea mult, muzeele revenind la statutul anterior.
A doua lovitură prin care au trecut muzeele din Constanţa a avut loc în 2010. Acelaşi CJC decidea, în luna august, ca Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa să se comaseze cu Muzeul de Artă Constanţa. Trebuie precizat că acest din urmă muzeu este unul dintre cele mai valoroase din ţară. În prezent, Muzeul de Artă şi Muzeul de Istorie din Constanţa funcţionează separat. Muzeul de Artă a avut însă enorm de suferit din punct de vedere al organigramei, mai mult de jumătate dintre angajaţi fiind disponibilizaţi.
Nu mai puţin important, amintim decizia CJC din 2009, prin care Muzeul de Artă „Lucian Grigorescu“ din Medgidia a fost „lichidat“. „Deoarece Muzeul de Artă «Lucian Grigorescu» din Medgidia nu are patrimoniu, lucrările aparţinând Muzeului de Artă Constanţa, iar încasările acestei secţii sunt de aproximativ 1.000 de lei pe an, nejustificând plata celor cinci angajaţi şi a cheltuielilor de întreţinere, propune desfiinţarea acestui muzeu“, se menţiona în hotărârea CJC.

De ce s-a pus lacătul pe SOTRM?

Tot din seria măreţelor „realizări“ ale lui Nicuşor Constantinescu amintim închiderea Spitalului de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală (SOTRM) din Eforie Sud. În vara anului trecut, SOTRM a devenit secţie exterioară a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Mutarea a avut loc în urma unei hotărâri a Consiliului Judeţean Constanţa, care a invocat reorganizarea sistemului sanitar. La foarte scurt timp, blocul operator al spitalului s-a închis. Încă de atunci, medici reputaţi ai acestei unităţi sanitare au atras atenţia asupra faptului că la mijloc ar fi, de fapt, interese imobiliare, iar în acest sens amintim poziţionarea spitalului pe faleza din Eforie Sud, pe un teren împădurit în suprafaţă de 17 hectare.

O tentativă de monopol

Nu mai puţin important, amintim o altă decizie extrem de controversată a Consiliului Judeţean Constanţa, din octombrie 2009. Este vorba despre HCJ nr. 362, prin care primarii din judeţ erau obligaţi să ceară aviz de la CJC pentru a emite certificate de urbanism şi autorizaţii de construire. Hotărârea cu pricina privea adoptarea procedurii de avizare de către structurile de specialitate constituite în cadrul CJC a documentaţiilor pentru emiterea certificatelor şi autorizaţiilor de construire de către primarii comunelor din judeţ „pentru toate categoriile de construcţii, altele decât locuinţele individuale şi anexele gospodăreşti“ de pe teritoriul administrativ al localităţii. Deci atât în intravilan, cât şi în extravilan. La momentul respectiv, Claudiu Palaz, prefectul de la acea vreme al judeţului Constanţa, şi avocatul Adrian Gheorghiţă, fost consilier judeţean PDL, atrăgeau atenţia asupra faptului că hotărârea CJC este abuzivă şi constituie o formă de monopol. În 2010, cei din urmă au reuşit anularea în instanţă a acestei hotărâri.
Iată aşadar că mandatul lui Nicuşor Constantinescu a fost marcat de tot genul de probleme majore, de la pierderea unei finanţări nerambursabile de 4 milioane de euro, la lichidarea unor instituţii de cultură şi a unui spital. Pot fi acestea considerate ratările lui Nicuşor Constantinescu? Pot fi consideraţi cei zece ani de mandat drept ani grei pentru judeţul Constanţa?

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Ovidiu 01 Sep, 2014 07:33 Partidele care sustin asemenea indivizi pentru o inalta functie administrativa ,sunt de vina .Din dorinta de a obtine cat mai multa voturi sunt promovati indivizi de o moralitate indoielnica, cercetati penal pentru furt si trafic de influenta.Se irosesc milioane de lei care ar fi putut sa ajute cultura, sanatatea dar la noi orgoliile si prostia sunt mai importante .