Decizie istorică la Constanța „Se recomandă întregirea terenului aferent monumentului istoric prin expropriere (...) și punerea în valoare a Porții Mari a Cetății Tomis“! (documente)

De mai bine de două luni, un proiect de hotărâre a Consiliului Local Municipal cu privire la Planul Urbanistic de Detaliu - locuinţă colectivă S+D+P+5 etaje + 6 etaje este scos de pe ordinea de zi. Imobilul care face obiectul acestui PUD urmează să fie ridicat pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47A. Iniţiatorul PUZ-ului este Black Waters SRL, iar terenul aparţine Anei Rodica Stăiculescu (moştenitoare a defunctei Verginia Brezeanu, conform contractului de vânzare-cumpărare cu încheiere de autentificare 1722/2006).
 
Proiect este realizat de SC Design Unit / SC Desenatura Atelier de Proiectare SRL.
 
Terenul, în suprafaţă de 296 mp, este situat în apropierea unor vestigii arheologice cercetate, consolidate şi valorificate muzeistic, datând din sec. III-VI p.Chr., epoca romană - poarta de nord-est a zidului de incintă al Cetăţii Tomis. Pentru terenul ce face obiectului prezentului memoriu a fost eliberat certificatul de urbanism nr. 2953 din 26.08.2015, emis de Primăria Constanta - anexat prezentei
documentaţii.
 
În luna iunie a acestui an, investitorul a reuşit să obţină de la Ministerul Culturii avizul favorabil nr. 247/U/2018 (vezi secţiunea „Documente”) pentru PUD-ul care nu a intrat în dezbaterea Consiliului Local Municipal, dar care a fost desfiinţat de arhitectul-şef al municipiului Constanţa, Mihai Radu Vânturache, după cum veţi vedea în continuare. Avizul de la minister este semnat de actualul ministru, George Ivaşcu, dar şi de directorul direcţiei Patrimoniu Cultural, Ştefan Emilian Gamureac şi de arh. Marius Mateescu (vezi secţiunea „Documente”).
 
Iată punctul de vedere al Comisiei de Urbanism şi de amenajare a teritoriului: „În cadrul Direcţiei de Urbanism s-a studiat solicitarea de emitere a avizului arhitectului-şef pentru Planul Urbanistic de Detaliu - locuinţă colectivă S+D+P+5 etaje + 6 etaje. Imobilul va fi ridicat pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47A.
 
Concluzii:
Terenul studiat prin documentaţia de urbanism prezentată este situat în vecinătatea monumentului istoric Grupa A - Poarta principală a cetăţii Tomis - Poarta mare nord-est (la 0.87m);
Clădirea propusă este situată la 2 m de drumul de est şi la circa 3-5 m faţă de drumul de acces în Cetate şi se interpune între aceste două componente ale monumentului istoric;
Totodată, construcţia propusă este amplasată la aproximativ 5 metri de blocul MK2, ceea ce duce la diminuarea semnificativă a vizibilităţii de pe faţadă de sud a blocului;
Realizarea investiţiei propuse nu răspunde interesului public de a proteja şi pune în valoarea monumentul istoric Poarta de nord-est (principală) a zidului de incintă al Cetăţii Tomis şi, mai mult decât atât , reduce posibilitatea conservării şi punerii în valoare a monumentului;
Construcţia este prea masivă în raport cu dimensiunile terenului şi cu vecinătăţile, iar accesul auto este insuficient rezolvat;
Se recomandă întregirea terenului aferent monumentului istoric prin expropriere pentru cauză de utilitate publică ori schimb de teren pentru imobilele cuprinse în teritoriul delimitat de strada Mircea cel Bătrân, strada Dragoş Vodă, strada Mihail Kogălniceanu şi strada Virtuţii şi organizarea unui concurs de soluţii pentru conservarea şi punerea în valoare a monumentului istoric grupa A prin amenajarea unui parc arheologic cu gradene, zonă de spectacole şi spaţii verzi;
Prin documentaţia prezentată se stabileşte retragerea faţă de aliniamentul terenului faţă de aleea pietonală (domeniu public) aflată în prelungirea străzii Virtuţii, ceea ce excedează prevederile art.32, alin.5 din Legea 350/2001;
În documentaţia de urbanism pe format hârtie (vezi secţiunea „documente”) sunt prezentate două memorii, care nu respectă conţinutul aprobat prin Ordinul MLPTL nr. 37/N/2000;
Deşi din punct de vedere legal documentaţia prezentată are toate avizele solicitate prin certificatul de urbanism, comisia consideră că nu este oportună avizarea favorabilă a planului de urbanism prezentat, întrucât nu respectă prevederile art.13, lit.d din Legea 350/2001: „Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele: protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural”, se arată în avizul negativ dat de Comisia de Urbanism şi amenajare a Teritoriului din care fac parte: arh. Mihai Isacov - preşedinte, arh. Ignis Nejla Duvagi, arh. Sorin Mihai Vatamaniuc, dr. Doina Păuleanu, arh. urb. Laura Smaranda Tudosie, arh. Veronica Pribeagu, arh. Radu Ştefan Cornescu, ing. Cornel Constantin Severin, arhitect-şef Mihai Radu Vânturache şi Costin Răsăuţeanu, viceprimar (n.r. acesta din urmă nu şi-a pus semnătura pe document, după cum se poate observa din copiile acestuia, pe care le puteţi consulta în secţiunea „documente”).
 
Acest punct de vedere al Comisiei de Urbanism şi amenajare a teritoriului şi, cel mai important, avizul negativ al urbaniştilor sunt motivele care l-au determinat pe primarul Constanţei, Decebal Făgădău, să retragă de două ori de la votul consilierilor proiectul de hotărâre prin care investitorul vrea să-şi treacă PUD-ul.
Practic, cu această ocazie se consemnează o premieră pozitivă a administraţiei locală, la nivelul Comisiei de Urbanism.
 

Făgădău vrea să consulte populaţia pe marginea acestei investiţii

 
Primarul municipiului Constanţa a precizat în cadrul unei emisiuni TV că investiţia nu a fost autorizată pe plan local, în schimb, are aviz pozitiv de la Ministerul Culturii. Decebal Făgădău spune că a analizat documentaţia prin prisma tuturor exigenţelor legale şi vrea să afle părerea constănţenilor în legătură cu această dorinţă a investitorilor. Tocmai de aceea, Primăria va realiza un sondaj prin care vrea să ştie părerea constănţenilor, deoarece „Consiliul Local poate vota după cum va primi mandat politic”, a mai spus primarul.
 

Ce spune preşedintele Comisiei de Cultură din CLM, Raluca Trandafir

 
Preşedintele Comisia nr. 4 - pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, sport, culte şi protecţie socială din cadrul Consiliului Local Constanţa, Raluca Trandafir, se raliază totalmente punctului de vedere al Comisiei de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului.
„În baza recomandărilor profesioniste făcute de specialiştii Comisiei de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului, dar şi în baza avizului negativ dat de Comisia nr. 2 - de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură din CLM, voi propune tuturor consilierilor local susţinerea unui proiect de hotărâre de CLM privind întregirea terenului aferent monumentului istoric, conservarea şi punerea în valoare a monumentului istoric grupa A prin amenajarea unui parc cu gradene.
 
Întreaga zonă este un sit arheologic de o mare importanţă pentru comunitatea noastră, care trebuie pus în valoare şi care poate antrena turismul cultural, care poate deveni o componentă economică importantă pentru municipiul Constanţa”, a declarat pentru ZIUA de Constanţa preşedintele Comisiei de Cultură a CLM, Raluca Trandafir.
 

Parlamentarii constănţeni vor cere informaţii suplimentare la Ministerul Culturii

 
La solicitarea cotidianului ZIUA de Constanţa, mai mulţi parlamentari constănţeni îl vor interpela pe ministrul Culturii, George Ivaşcu, în legătură cu avizul pozitiv emis în luna pentru Planul Urbanistic de Detaliu - locuinţă colectivă S+D+P+5 etaje + 6 etaje pentru imobilul pe care investitorul vrea să-l ridice pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47A. Pe măsură ce parlamentarii vor primi răspunsurile din partea oficialului de la Cultură, le vom publica.
 

Despre monumentul istoric „Poarta Mare a cetăţii Tomis”

 
Ghiorghe Papuc, arheolog în cadrul Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, a povestit recent pentru ZIUA de Constanţa cum a fost descoperită poarta, ce reprezintă fiecare piatră din ea, dar a vorbit şi de nepăsarea cu care, în prezent, autorităţile o privesc. Într-adevăr, nu există nicio plăcuţă care să ateste că acolo se află una dintre marile descoperiri arheologice din municipiu, iar peste şanţul de lângă poartă, care face legătura cu ieşirea din cetate, o persoană fizică montase un panou prin care consulta publicul despre o viitoare construcţie ce ar urma să se facă pe terenul respectiv. „Acum nu mai este panoul. Nici nu ştiu al cui este terenul de fapt...”, a spus cu tristeţe arheologul Ghiorghe Papuc. 
 

Descoperirea porţilor, pas cu pas, de-a lungul a aproape jumătate de veac 

 
Vasile Pârvan a fost cel care a furnizat primele date ştiinţifice în legătură cu zidul de incintă al Tomisului. Întorcându-ne în timp, Pârvan a condus săpăturile din apropierea intersecţiei bulevardului Ferdinand cu strada Răscoalei 1907, adică în preajma hărţii cu mozaic. A descoperit acolo ruinele unui important turn, numit ulterior „al măcelarilor”. În 1933, în urma unor săpături, este descoperită o poartă, pe locul unei foste geamii, perimetru situat în vecinătatea străzilor Dragoş Vodă şi Mihail Kogălniceanu. Ulterior, în 1957-1959 are loc o nouă serie de săpături arheologice, unde s-a confirmat ipoteza lui Pârvan, prin descoperirea unei a doua porţi, spre sud-vest, şi curtina dintre acestea şi prima poartă. 
 
Poarta a doua era flancată de două turnuri rectangulare.  În 1987, au început lucrările dintr-o lungă campanie arheologică, desfăşurată în mai multe etape (1988, 1991-1992, 1993 şi 1998). La sfârşitul campaniei este scoasă la lumină cea mai mare poartă a cetăţii Tomis. Poarta, cu deschidere spre nord-vest, are o lăţime totală de peste 31 de metri. Turnul din sud-vest, în formă de „U”, din care lipsesc lespezile de parament, are o lungime de 15 metri, cât şi o lăţime de 11,50 m, elevaţia având o grosime de 3,5 metri.
 
Emplectonul este format din blocuri de calcar, dar şi mortar din var, nisip şi ceramică presată. Câteva elemente constructive conferă un caracter cu totul original turnului. Latura de nord-est ascunde un tunel de 1 metru lăţime şi 2 metri înălţime, care o spintecă, pornind dinspre zidul de incintă şi ajungând la jumătatea laturii. Celălalt turn a suferit distrugeri mari în epoca modernă, astfel încât se păstrează doar legătura frontală semicirculară în formă de „U”. Interesant este şi faptul că din turnul porţii se observă o ieşire secretă, care este mascată de către un şanţ de apărare. Astfel, cine voia să iasă din cetate putea să o facă neobservat.
 

Black Waters SA, în datele Registrului Comerţului  

Înfiinţată în anul 2014, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 90.000 de lei, integral vărsat, este compus din 100 de acţiuni la purtător. Valoarea unei acţiuni este de 900 de lei. Black Waters SA este controlată de Stamate Anca-Paulina, cu 2% din capitalul social, şi Sburlan George, cu 98% din capitalul social. Administratorii firmei sunt Moraru Daniel-Constantin, Tudose Ioana, Penea Claudia, Necula Constantin, Tătulescu Mihaela.
 
Black Waters SA se ocupă de activităţi de servicii anexe transportului pe apă. Are următoarele puncte de lucru: Năvodari, Portul Midia, parcela nr. 30; municipiul Constanţa, parcela de teren în suprafaţă de 150 mp, amenajată nr. 54, Port Constanţa - Sector Nord; municipiul Constanţa, Portul Constanţa, spaţiul acoperit situat în vecinătatea Depozitului frigorific din dreptul Danei nr.11; municipiul Mangalia, Port Mangalia, clădire administrativă, birou; oraş Năvodari, Port Midia Năvodari, clădire administrativă, birou nr.1; municipiul Constanţa, strada Ştefan cel Mare nr. 2, biroul 2.

În anul fiscal 2015, firma cu 40 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 6.393.383 de lei şi un profit de 885.427 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea a avut 50 de salariaţi, cifră de afaceri de 8.380.850 de lei şi un profit de 1.252.459 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 este următoarea: 47 de salariaţi, cifră de afaceri de 8.096.799 de lei şi un profit de 696.347 de lei.
Sburlan George mai este asociat în Easterngate Development SRL, Oltenia Green Energy SRL, Prodexport Logistics SA, Wind Farm Service SRL, Sisteme Rutiere Integrate SRL. Stamate Anca-Paulina este asociată în Prodexport Logistics SA.
 
În secţiunea „documente” puteţi consulta : PUD-ul investitorilor, avizul Ministerului Culturii, avizul negativ şi recomandările Comisiei de Urbanism şi Amenajare a teritoriului din cadrul Primăriei Constanţa.
 

Citeşte şi:

 

Raportul de consultare a PUD-ului iniţiat de Black Waters SRL, publicat de municipalitate Bloc de şase etaje pe strada Mircea cel Bătrân, deasupra plajei Modern (galerie foto+document)

 

De la transport pe apă, la imobiliare Imobil de şase etaje, ridicat de Black Waters SA pe strada Mircea cel Bătrân (document)

 

Cât pe ce să se ridice un bloc peste Poarta Cetăţii Tomis, de lângă plaja Modern, ascunsă sub buruieni, peturi şi nepăsare (galerie foto)