Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:27 25 09 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Arheolog de talie internațională Ion Nestor ar fi împlinit astăzi 116 ani. Care a fost unicul său țel

ro

25 Aug, 2021 00:00 2192 Marime text
 
  • Ion Nestor a fost un istoric și arheolog român, membru corespondent al Academiei Române. A fost Laureat al Premiului de Stat.
Ion Nestor s-a născut pe 25 august 1905, în Focșani. A făcut primele clase în Focșani, iar studiile universitare la București. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie, secția Filosofie Clasică, până în 1926.

A obținut astfel licența în filosofie clasică și secundar în arheologie. Și-a continuat studiile la Berlin și Marburg (Lahn), participând totodată la cercetările arheologice care relevau cultura neolitică.

Prin vizita sa la Berlin a fost adus în fața unor materiale păstrate în cadrul Muzeului de Arheologie, la secția preistorică, provenind de pe teritoriul românesc, descoperite în deceniile anterioare. Studierea lor i-a permis realizarea fișelor de evidență pentru cele din culturile Cucuteni, Sărata Monteoru, Cernavodă ș.a.

Împreună cu Sorin Pavel și Petre Pandrea, Ion Nestor a fost autor al Manifestului Crinului Alb, publicat în numerele 8-9 (august-septembrie) din 1928 ale revistei Gândirea. Potrivit criticului Zigu Ornea, a devenit un adept al ideologiei rasiste a filozofului german Oswald Spengler.

Teza de doctorat și-a dat-o în anul 1932, la Universitatea „Philip“ din Marburg, cu lucrarea care evidenția analiza stadiului cercetărilor în domeniul preistoriei de pe teritoriul României. Pentru munca depusă și pentru informațiile prezentate, comisia de examinare a fost încântată, ba chiar mai mult i-a recomandat cercetătorului să continue ce începuse, pentru o cercetare mult mai largă referitoare la evoluția viețuirii omului în teritoriul carpato-dunăreano-pontic în timpurile îndepărtate. Această lucrare a fost publicată în 1933, în limba germană și a fost distinsă de Academia Română cu Premiul „Vasile Pârvan“.

Întreaga sa existență a fost pusă sub un țel unic: „dovedirea continuității noastre neîntrerupte pe vatra carpato-danubiană, deci perenitatea etnosului care l-a produs(...)dorința unui popor de a fi el însuşi, indiferent de epocile pe care le parcurge, dar nu și indiferent de denigrări sau falsuri. Ca să fim drepți cu noi înșine, trebuie să recunoaștem că Ion Nestor a strălucit datorită dorinței sale de activitate personală un climat pe măsura temperamentului său unic, din discreție și modestie.“, scrie Adrian V. Rădulescu, în Pontica nr. 8, din anul 1975.


Ion Nestor, doctor docent în istorie, arheolog de talie internațională, a coordonat în decursul anilor săpăturile de pe șantierele arheologice de la Glina, Sărata Monteoru, Zimnicea, Glăvăneștii Vechi, Corlăteni, Suceava, Dridu, Bratei, Păcuiul lui Soare.
Începând din anul 1945, s-a așezat la catedra Universității din București, unde a trezit pasiunea cunoașterii în studenții săi și a format discipoli care i-au călcat pe urme. A publicat cărți în care ilustra descoperirile sale și s-au scris rânduri despre activitatea sa, dar și despre omul care a fost.

Adrian V. Rădulescu, scria în Pontica nr. 8, din anul 1975, articolul intitulat „Necrolog - Ion Nestor“ în care amintea:

„Ion Nestor a fost printre primii istorici români care a intuit inteligent avantajele acestui mod nou de lucru, însușindu-şi-l fără zăbavă ca punct de plecare în viitoarea sa activitate de arheolog, alăturându-se marelui său predecesor, de care-l unea acea „afinitate a valorilor elective“. Ca și Vasile Pârvan, Ion Nestor şi-a pus munca sub disciplina modestiei, a seriozității și a perseverenței - moduri de lucru care nu-și dau roadele repede, dar care conduc cert la adevăruri durabile. Fără îndoială, trăindu-și contemporaneitatea cu câteva decenii mai încoace decât Vasile Pârvan, Ion Nestor şi-a dat seama că ceea ce părea adevăr apodictic ieri, azi înseamnă o simplă dată informativă și că certitudinea proclamată prematur suferă acțiunea de erodare a vremii. De aceea, în savantul recent dispărut, alături de însușirile de care am vorbit, şi-a făcut loc si o mare circumspecție. Şi dacă la toate aceste moduri de lucru vom adăuga și aplecarea sa către criticism, vom afla taina căreia se datorează cantitatea relativ modestă de lucrări nestoriene, compensată însă opulent de incontestabila ei valoare calitativă.“


Ion Nestor s-a stins din viață pe 29 noiembrie 1974, la București.

Citește și:


S-au împlinit 46 de ani de la moartea lui Ion Nestor

34 de ani de la dispariția marelui arheolog român Emil Condurachi


 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii