Lecția de istorie de Ziua Romilor CNSAS scoate la lumină memoriul lui Ion Cioabă către Ceaușescu pentru despăgubirile victimelor Holocaustului

Astăzi, 8 aprilie 2026, cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat un document istoric de o importanță excepțională. Este vorba despre un memoriu adresat în anul 1981 lui Nicolae Ceaușescu de către Ion Cioabă, cel care la acea vreme era liderul romilor din România și membru în Prezidiul Uniunii Internaționale a Romilor.

Documentul dezvăluie eforturile diplomatice și juridice de culise pentru obținerea de despăgubiri financiare de la guvernul Germaniei Federale (RFG) pentru romii deportați și persecutați în perioada 1942-1944.

Miza celor 7 milioane de mărci germane

În memoriul său, Ion Cioabă îi aducea la cunoștință „tovarășului secretar general” stadiul negocierilor cu autoritățile vest-germane. Conform documentului, RFG acceptase de principiu alocarea unei sume globale de aproximativ 7 milioane de mărci germane ca reparații pentru suferințele fizice și morale ale romilor din România.

Totuși, exista o barieră birocratică majoră: RFG insista ca banii să fie gestionați printr-o asociație reprezentativă a romilor din România, entitate care, sub regimul comunist, nu avea permisiunea de a funcționa independent.

Strategia lui Ion Cioabă: Patriotism sub supravegherea regimului

Ion Cioabă a adoptat o poziție strategică în fața lui Ceaușescu, încercând să obțină acordul liderului comunist fără a părea că subminează autoritatea statului. Acesta preciza în scris că romii nu doreau ca fondurile să fie gestionate exclusiv de Uniunea Internațională a Romilor (condusă atunci de iugoslavul Sait Balić), ci preferau ca statul român să fie garantul și administratorul acestor fonduri.

„Noi nu dorim ca cererile noastre să fie rezolvate în cadrul relațiilor bilaterale dintre autoritățile RFG și cele ale României [...] acest rol de administrare poate să îl aibă numai organizațiile de stat ale României”, scria Cioabă, încercând să liniștească temerile regimului față de influențele externe.

Lupta împotriva negaționismului la Paris

Memoriul atinge și un punct sensibil de politică externă. Cioabă menționa implicarea romilor într-un proces civil la Paris împotriva autorilor de propagandă neo-fascistă care negau genocidul. Liderul romilor cerea permisiunea de a furniza documente și mărturii care să probeze atrocitățile trăite de familia sa și de comunitatea sa în Transnistria, susținând că acest demers ar servi imaginii României pe plan internațional în domeniul drepturilor omului.

Semnificația gestului CNSAS în 2026

Publicarea acestui document de către CNSAS, în calitate de membru al Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și xenofobiei (2024-2027), are rolul de a crește gradul de conștientizare asupra Holocaustului romilor (Samudaripen).

Documentul arată nu doar tragedia deportărilor, ci și demnitatea unei comunități care, chiar și sub dictatură, a încercat să își găsească vocea și să ceară recunoașterea suferințelor trecute. Memoriul lui Ion Cioabă rămâne o dovadă a modului în care memoria istorică a fost negociată la cel mai înalt nivel politic în perioada Războiului Rece.

În perioada 1942-1944, sub regimul condus de Ion Antonescu, peste 25.000 de romi din România au fost deportați în Transnistria, unde aproximativ jumătate dintre aceștia și-au pierdut viața din cauza foamei, frigului și bolilor. Eforturile de despăgubire au continuat mult după căderea comunismului, procesul fiind unul lung și anevoios pentru supraviețuitori.