FOTO+VIDEO. LIVE TEXT Vernisaj la MINA Constanța! „Scrisori din detenție”, expoziție despre destinul unui tânăr închis la Canal

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității organizează astăzi, 20 aprilie 2026, ora 13:00, vernisajul expoziției foto-documentare „Scrisori din detenție. Povestea unui tânăr închis la Canal: Nicolae Voicilă”. 

Evenimentul are loc la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța.
 
Expoziția urmărește destinul lui Nicolae Voicilă (1931-1999), care a trecut prin experiența detenției politice în primii ani ai regimului comunist. În 1949, acesta nu împlinise încă 18 ani când a fost arestat, fiind acuzat de apartenență la o organizație considerată subversivă și condamnat la patru ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”.
 
Anii de detenție i-a petrecut, în mare parte, în lagărele de muncă de la Canalul Dunăre – Marea Neagră, iar între anii 1951 și 1953 s-a numărat printre cei 100 de deținuți politici anticomuniști care au lucrat la restaurarea Cazinoului din Constanța.
 
Proiectul expozițional reunește documente din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, alături de documente și fotografii inedite, provenite din fondul personal al familiei Voicilă, puse la dispoziția muzeului prin bunăvoința fiicei sale, doamna Laura Voicilă. Materialele prezentate ilustrează condamnarea, perioada de detenție, precum și anii care au urmat eliberării, caracterizați de constrângeri și interdicții.


„O încărcătură emoțională aparte au cărțile poștale trimise familiei din închisoare, mărturii simple, dar tulburătoare, ale unei existențe marcate de suferință. În rândurile adresate mai ales tatălui și fratelui său, tânărul Nicolae Voicilă vorbește despre dorința de a-și vedea familia la „vorbitor”, întâlniri permise o dată pe lună, și îi roagă să îi trimită pachete cu alimente și haine. Detaliile aparent mărunte lasă să se întrevadă dorul de casă, neliniștea și speranțele unui tânăr care încearcă să rămână legat de lumea de dincolo de zidurile închisorii”, se arată în comunicatul de presă al MINA Constanța.
 
Perioada petrecută la restaurarea Cazinoului ocupă un loc aparte în cadrul expoziției, fiind evocată prin mesajele rămase peste timp, ascunse în pereții monumentalului edificiu. Numele lui Nicolae Voicilă apare pe bilețele descoperite în stucatura clădirii, precum și într-o inscripție de pe spatele unui fragment de ornament decorativ – o urmă discretă, dar grăitoare, a trecerii sale prin acest loc.
 

La eveniment vor fi prezenți Laura Voicilă, fiica deținutului politic român anticomunist, care a îndurat cu demnitate anii detenției, precum și reprezentanți ai instituțiilor partenere.
 
Manifestarea culturală este organizată ca un gest de recunoștință față de cei care au îndurat persecuțiile regimului totalitar și ca un îndemn pentru generațiile de astăzi de a păstra vie memoria celor care, prin suferință și curaj, au apărat libertatea și credința.
 
Publicul va putea vizita expoziția în perioada 20 aprilie - 8 mai 2026, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7.



Delia Cornea- „Este o experiență fizică și umană, un eveniment dedicat memoriei unui deținut politic”


Evenimentul debutează cu Delia Cornea, manager MINAC și propune o experiență profundă, atât fizică, cât și umană, dedicată memoriei unui deținut politic care s-a opus regimului comunist. 

E un eveniment care este o experiență fizică și umană. Este un eveniment memorie pentru un deținut politic care s-a opus unui regim comunist. Pvestea noastră a început în 2020 când în timpul lucrărilor de restaurare s-a găsit un bilet în care 16 deținuți politici l-au semnat.   

Delia Cornea a subliniat că proiectul a căpătat o valoare aparte prin colaborarea cu urmașii celor 16 deținuți politici. Un exemplu este Laura Voicilă, fiica fostului deținut politic Nicolae Voicilă, implicată direct în acest demers de recuperare a memoriei.

Colaborarea noastră s-a cimentat cu urmașii acestor foști detinuți. Să știti că este un lucru enorm de mare ceea ce se întâmplă acum pentru că Laura Voicilă este fiica deținutului politic Nicolae Voicilă.

Sunt scrisori din detenție scrie de Nicolae Voicilă când se afla la Poarta Albă. Când lucra la Cazinou și trimitea aceste cărți poștale.

Sunt extrem de rare aceste documente. Pentru că, de obicei, aceste scrisori sau cărți postale erau interceptate de organele de securitate. Nicolae Voicilă nu avea 18 ani când a fost arestat.

 Oamenii aceștia la 17-18 ani luptau pentru libertate și democrație. Eu cred că expoziția nu este nu doar o formă de recunoștință pe care noi trecuie să o aducem, dat este și un moment la care noi trebuie să reflectăm

Sunt prezente mai multe rude ale Laurei Voicilă- a mai punctat Cornea. 

Laura Voicilă- „De când eram mici, tatăl nostru ne spunea că sunt lucruri ascunse în zidurile Cazinoului”

Laura Voicilă, fiica deținutului politic român anticomunist, a declarat că trăiește emoții puternice, proiectul fiind în pregătire de un an, și a rememorat cum tatăl ei le povestea încă din copilărie despre lucruri ascunse în zidurile Cazinoului.

E normal să am emoții. Ne gândim la acest lucru de un an. De când eram mici, tată nostru ne spunea că sunt lucruri ascunse în zidurile Cazinoului. Mergeți când veți putea la Cazinou să găsiți ceea ce am ascuns noi acolo. E important că anul trecut am reușit să facem placa comemorativă-spune Laura Voicilă.

„Am convingerea că Dumnezeu a vrut să ajungem aici”

Laura Voicilă a declarat că este profund emoționată de realizarea proiectului și că își dorește ca memoria tatălui său să dăinuie dincolo de patru generații, prin această expoziție, considerând că acest obiectiv a fost atins. 

Ea a spus că are credința că întregul demers a avut o semnificație aparte și că documentele au fost „protejate” de-a lungul timpului pentru a fi aduse la lumină.

 Lăsând asta la o parte, sunt foarte fericită. Vreau să pornesc totul legat de cum am ajuns aici. 

Un om normal nu va fi în amintirea oamenilor decat maxim 4 generații. Tatăl nostru a murit și prin această expoziție el va dăinui mai mult. Scopul de a trece la mai mult de patru generații, eu zic, că l-am îndeplinit. Pe de altă parte, eu am convingerea, cred că Dumnezeu a vrut să ajungem aici.

Vechiturile tatălui meu protejate de mine și Dumnezeu, acesta a vrut să ajungem aici.Documentele astea au fost protejate foarte mult timp. Sunt fericită că am reușit să fac acest lucru. Știam de existența lor (n.r. documentele) din tinerețe. Într-adevăr, el știa cât de multe lăsase.

Nu credea ca iese viu de acolo, tocmai de aceea au și scris. Au fost niste conditii inumane, ceva de tortură. Îmi țin lacrimile în adaânc. Ieri am fost la mama noastră care este la cămin, arătându-i ceea ce facem aici.

Mama mea a trăit atâția ani alaturi de el și stie că a trăit ca într-un film.

A trebuit să stea într-o bulă urmată de securitate până târziu. Chiar și eu și fratele meu am fost urmăriți de securitate, ne-am găsit numele in dosare. Totuși, a reușit să păstreze o mimă de om feirict. S-a luptat foarte mult, a fost dat afară din diferite locuri din cauză că avea cazier. Ceea ce se întâmplă astăzi este că el, din cer, să fie fericit. Că am facut ce ne-a zis el- spune Laura Voicilă. 

Delia Cornea- „Dincolo de faptul că sunt managerul MINAC, sunt un istoric”

Delia Cornea a declarat că materialele prezentate în cadrul proiectului sunt rare și cu o valoare istorică deosebită, menționând că astfel de documente apar foarte rar în activitatea sa profesională.

Ea a subliniat că, din perspectivă istorică, șapte decenii reprezintă un interval scurt, mai ales în raport cu memoria colectivă și cu evenimentele recente. 

Rar mi s-a întâmplat să lucrez cu documente din acestea. Istoric vorbind, 70 de ani este o perioadă foarte scurtă. Dincolo de faptul că sunt managerul MINAC, sunt un istoric.

În 2017 am deschis o expoziție cu Dobrogea din perioada comunistă. Dobrogea a avut un destin aparte. Poveștile a mii de oamneni s-au scris la Canal. 

Vă pot spune cu mâna pe inima că sunt foarte puține artefacte care s-au păstrat din acea perioadă. De cele mai multe ori erau confiscate de către paznici- a mai precizat Delia Cornea. 

Laura Cornea(CNSAS) prezintă dosarul deținutului politic. 

Vă mărturisesc că și mie mi-au dat lacrimile, lucrez de 25 de ani la CNSAS. Este o arhivă care a crescut o dată cu noi. Care a pornit de la 200 de dosare penale. Fiecare dosar și fiecare filă transmite o poveste. 

Oamenii acestua, de cele mai multe ori tineri, nu și-au pus problema de ce fac mâine, pentru ei a contat a se uni intr-un crez comun

Prin existenta acestei institutii pe care o reprezint se poate desecretiza mai multe dosare. Numărul mare de cereri din partea cercetătorilor ba determină pe noi să facem noi și noi investigații.

Dar nu suntem încă in faza în care să spunem că am preluat tot și am valorificat tot. Scrisorile, ca document de istorie, sunt un paradox. În anii 45 sunt o punte de legătura, de libertate, de exprimare a unor nevoi, cum a făcut domnul Voicilă. Dupa anii 70 se produce un paradox, fenomenul este total invers. 

Scrisoarea ca document are mai multe etape. Scrisoarea în cazul domnului Voicilă este momentul de comuniune cu familia. 

„Documentele din arhiva CNSAS nu pot fi citite în alb și negru”

Laura Cornea a citat afirmațiile lui Nicolae Voicilă, subliniind dorința acestuia de a-și proteja familia în contextul evenimentelor istorice dificile.

Ea a arătat că materialele din arhivă trebuie interpretate cu nuanță, deoarece nu reflectă întotdeauna o imagine simplificată a realității.

Știți ce afirmă Nicolae Voicilă? Vreau să-mi protejez familia. Documentele din arhiva CNSAS ne surprind, dar în opinia mea, nu pot fi citite în alb și negru.

Numai trăind acele epoci putem înțelege. În opinia mea noi învățăm în fiecare zi. Suntem prea aproape de fenomenul istoric, trebuie să-l înțelegem pe de-a întregul- spune Laura Cornea. 

Laura Cornea lansează o invitație de a vizita această expoziție directorului Penitenciarului Poarta Albă .

 Intentia este să aflăm cine au fost cei 100 de detinuți care au muncit la Cazinou. Atunci când erau scoși la muncă, ei erau trecuti în niște registre. Ei au lucrat și la Stadion. Rămâne un deziderat pentru mine și colegii mei să facem un volum cu biografiile celor 100 de români care au lucrat la Cazinou- spune Delia Cornea. 

Intenția este să aflăm cine au fost cei 100 de detinuți care au muncit la Cazinou. Atunci când erau scoși la muncă, ei erau trecuți în niste registre. Ei au lucrat și la Stadion. Rămâne un deziderat pentru mine și colegii mei să facem un volum cu biografiile celor 100 de români care au lucrat la Cazinou.

 Sunt alte locuri unde cred eu că vom avea surprize, cum ar fi Fântâna Dragonilor. 

Exista mărturii ale foștilor deținuti care spun că au ascuns scrisori acolo-spune Delia Cornea.

Citește și:

Povestea deținutului politic Nicolae Voicilă, captată într-o expoziție foto-documentară vernisată la MINA Constanța