Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:21 12 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ziua Internaţională a Dunării Sărbătoarea, un omagiu rolului vital pe care îl joacă fluviul și afluenții săi în viața oamenilor (video)

ro

29 Jun, 2020 00:00 770 Marime text

  • În fiecare an, pe 29 iunie, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), serbăm Ziua Internațională a Dunării.

 

  • Această zi marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria).

 
Manifestările dedicate acestei zile se desfășoară în toate cele 14 state dunărene, pentru a marca dorința acestor țări de a adopta măsuri și strategii comune pentru protejarea fluviului european în fața unor amenințări diverse, precum fenomenele extreme (secetă sau inundații) sau poluări accidentale. În zonele din apropierea malurilor fluviului sunt organizate festivaluri, întâlniri publice, evenimente educative și de divertisment.
 
Ziua Dunării înseamnă solidaritate între popoarele care împart acest bun comun, în ciuda diferențelor de culturi și istorii, având în schimb o dorință comună - responsabilitatea de a proteja această resursă prețioasă. 
 
Ziua Internaţională a Dunării a fost sărbătorită pentru prima dată în 2004 pentru a marca zece ani de la semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

În 2018, tema propusă de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Dunării este "Fii activ pentru o Dunăre mai sănătoasă!" ("Get active for a healthier Danube!").
 
Dunărea – al doilea mare fluviu al Europei după Volga, atât ca lungime (2.857 km) cât şi ca debit (aproximativ 5.600 m3/sec la intrarea în România) – reprezintă o adevarată axă a Europei Centrale, pe care o leagă de Marea Neagră. Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră din Germania prin două izvoare (Brege şi Brigach) şi se varsă în Marea Neagră prin cele trei braţe: Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe. În drumul său, străbate teritoriul a 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina) şi 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad).
 

 

 
La propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), în fiecare an pe 29 iunie serbăm Ziua Internațională a Dunării. Această zi marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria).
 
Din regiunile Alpilor, Carpaţilor şi Balcanilor îşi colectează resursele de apă unul dintre cele mai mari fluvii ale Europei – Dunărea. Cu cei 2857 km lungime, Dunărea este al doilea fluviu al Europei, după Volga, şi al treilea ca importanţă economică, după Rin şi Volga.
 
Adesea denumită “marea diagonală a Europei”, Dunărea drenează depresiunile Panonică şi Pontică, ambele înconjurate de masive hercinice, alpine, carpatice, dinarice şi balcanice, traversînd în drumul său 13 ţări (Germania, Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina) şi 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad).
Are un bazin hidrografic de 805300 km2. Suprafaţa bazinului ocupă 8% din continentul european. Are un bazin aproape simetric, cca 56% din suprafaţă se află situată pe partea stîngă a fluviului şi 44% pe dreapta.
 
Dunărea izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania), de unde culege doi afluenţi, Brege şi Brigach, care emerg de sub vîrful Kandel (1241 m) şi se unesc la Donaueschingen (678 m), în curtea castelului Fürstenberg.

Cumpăna apelor urmăreşte, în partea de sud, crestele Munţilor Alpi, Dinarici şi Balcani, care separă bazinul hidrografic al Dunării de bazinele învecinate ale Mariţei, Strumei, Vardarului şi Drinei, iar pe partea de nord, crestele Munţilor Jura, Boemiei şi Carpaţilor îl separă de bazinele Rinului, Elbei, Oderului, Vistulei şi Nistrului.
 
Artera principală a Dunării s-a format la sfîrşitul Pliocenului şi începutul Cuaternarului, ca urmare a drenării succesive, în timp, a unor lacuri imense din bazinele Vienei, Panonic şi Pontic, care fuseseră separate din Marea Sarmaţiană ca urmare a ridicării sistemului montan.
 
Importanţa Dunării, ca linie de demarcaţie şi cale de comunicaţie, este recunoscută din antichitate: de la Regensburg pînă aproape de vărsare, reprezenta limita septentrională a marelui Imperiu Roman, care a creat pe traseul său numeroase oraşe cetăţi.
 
Catenele muntoase, alcătuite din roci dure, reprezintă şi limitele convenţionale care împart Dunărea în trei sectoare principale: Dunărea superioară (sectorul alpin), Dunărea mijlocie (sectorul panonic), Dunărea inferioară (sectorul carpato-pontic).
 
Pentru multe popoare ale Europei fluviul Dunărea este leagănul existenţei, trecutul şi viitorul, 80 milioane de locuitori ai continentului folosind resursele de apă ale Dunării. Proslăvit şi cîntat în operele marilor istorici, compozitori, poeţi şi pictori, în ultimele decenii el a devenit pentru majoritatea europenilor nu numai un simbol al unirii, dar şi un criteriu de înţelegere a responsabilităţii şi securităţii ecologice pentru fiecare din noi şi a generaţiilor viitoare.

Mesajul Adminstrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral

Astăzi, 29 iunie Administrația Națională „Apele Române” celebrează Ziua Internațională a Dunării ce reprezintă mereu un prilej de sărbătoare pentru cele peste 80 de milioane de oameni care trăiesc în bazinul Dunării şi se bucură de resursele naturale oferite de fluviu.

Cu acest prilej, ERVIN MOLNAR, director general al A.N.Apele Române, a transmis un mesaj prin care își dorește să aducă în atenția publicului faptul că:

„Apa este vitală pentru dezvoltarea unei națiuni. De aceea, o apă bine gospodărită vorbește despre modul în care o națiune s-a comportat față de apă de-a lungul istoriei sale şi, în acelaşi timp, o responsabilizează în prezent şi în viitor să ducă o politică adecvată, prin conservarea şi protejarea resurselor de apă, prin politici durabile de gospodărire a apelor.

Evenimentele hidrologice pe care le-am trăit în ultima perioadă de timp în România ne amintesc faptul că resursa de apă este distribuită în mod neuniform și limitat. Din acest punct de vedere, oamenii ar trebui să înțeleagă faptul că apa nu este o resursă inepuizabilă”.

În prezent, Administraţia Naţională „Apele Române“, are în derulare proiectele „Danube Floodplain” și „Naiad” prin intermediul cărora propunem soluții de dezvoltare sustenabilă. Aceste proiecte se referă schimbarea folosinței terenurilor din teren agricol în luciu de apă, asigurând descărcarea gravitațională a afluenților mici ai Dunării fără pomparea apei peste dig, iar, pe de altă parte, relocarea digurilor. Toate aceste soluții vor fi incluse în Planul de management al riscului la inundații pentru fluviul Dunărea.

Astăzi, oamenii trebuie să ştie că apele aduc și beneficii, iar stilul de viaţă trebuie să fie adaptat conviețuirii în astfel de zone. La noi în țară, oamenii Deltei ştiu asta. Ei sunt un exemplu pentru mulţi. Mai mult, sunt oameni care au învățat, de-a lungul vieții, să se comporte responsabil față de apă. De exemplu, marele campion Ivan Patzaichin este un exemplu în acest sens și, pentru valoarea pe care o aduce națiunii române, Apele Române au încheiat un parteneriat de dezvoltare a unor proiecte de educare și informare a oamenilor.

Tema din anul acesta aleasă de către Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea este „Descoperă Dunărea”. Din cauza inundațiilor din acest an, dar și a restricțiilor impuse de răspândirea epidemiei COVID-19, Administrația Națională „Apele Române” a limitat acțiunile din acest an la derularea unui eveniment online, intitulat „Descoperă Dunărea.

https://www.facebook.com/events/721186261991554/?active_tab=discussion

Acest eveniment preia modelul Danube Art Master organizat încă din anul 2011 de către Comisia Internațională a Dunării. „Descoperă Dunărea” este un eveniment online dedicat copiilor și părinților deopotrivă și implică încurajarea copiilor și a părinților deopotrivă să se apropie de natură și să creeze un peisaj din elementele naturale găsite la fața locului, lângă un curs de apă. După care să-l fotografieze și să retransmită pozele pe adresa biroupresaapeleromane20@gmail.com până în ultima zi de vacanță, urmând ca în săptămână de școală, clasele/școlile care s-au implicat să fie premiate a transmis ABADL.


 

 
 
Dunărea şi afluenţii ei constituie un sistem ecologic unic, un complex preţios de teritorii naturale. Fluviul serveşte ca sursă de apă potabilă, în agricultură, industrie, pentru producerea energiei electrice, şi în scopuri recreative.
 
În ultimul deceniu al secolului trecut a fost constatată degradarea calitativă a apei în fluviul Dunăre. Pe măsura creşterii aportului de poluanţi, starea ecologică a fluviului s-a înrăutăţit treptat în cursul lui mijlociu şi inferior.
 
Astfel, în scopul protecţiei mediului ambiant în bazinul Dunării, pe 29 iunie 1994, la Sofia, Bulgaria, a fost adoptată Convenţia privind cooperarea pentru  protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 323-XIV din 17 martie 1999. Rolul de organ internaţional constituit în scopul asigurării activităţii efective a Convenţiei îi revine Comisiei Internaţionale pentru ocrotirea Dunării (ICPDR), care ulterior a declarat data de 29 iunie Ziua Dunării.

Mesajul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării

Ziua Dunării- 29 Iunie 2017 ,,Fii activ pentru o Dunăre mai curată!" Ziua Dunării este sărbătorită pe 29 iunie, pe tot cuprinsul bazinului fluviului Dunărea de-a lungul afluenților mari și mici. Se celebrează rolul vital al Dunării și afluenților săi în viața oamenilor prin: furnizarea de apă, resurse alimentare, energie, mijloace de existență și recreere. Ziua Dunării sărbătorește oamenii din regiune și viața sălbatică ce își găsește refugiul pe cuprinsul ei.
 
Continuă acțiunile de monitorizare a coloniilor de păsări din Rezervația Biosferei Delta Dunării. În data de 13 mai, inspectorii ecologi ai ARBDD au efectuat o nouă vizită la colonia de pelicani creți de pe Insula Ceaplace - zonă strict protejată. Colonia este în plină evoluție, fiind observați un număr mare de pui precum și cuiburi cu câte 1, 2 ouă. Totodată, a fost identificată și o colonie de pescăruși argintii cu un număr semnificativ de cuiburi și pui. Ambele specii beneficiază de condiții favorabile de cuibărit pe Insula Ceaplace, având hrană din abundență.
 

În fiecare an, pe 29 iunie, sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), țările dunărene serbează Ziua Internațională a Dunării, unul dintre cele mai mari sisteme fluviale ale Europei, împreună cu oamenii și viața sălbatică care depind de acesta. Această zi marchează semnarea Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia în Bulgaria.


 
Sărbătoarea aduce un omagiu rolului vital pe care îl joacă Dunărea și afluenții săi în viața oamenilor din țările riverane Dunării: furnizarea de apă, hrană, recreere, producția de energie hidroelectrică, piscicultură, etc.
 
Dunărea, fluviul care izvorăște din Munții Pădurea Neagră și străbate zece țări înainte de a se vărsa în Marea Neagră, a reprezentat mereu un habitat deosebit de important pentru fauna acvatică și terestră. De-a lungul celor 2 860 km, Dunărea desfășoară un spectacol al naturii cu habitate naturale deosebite: păduri de luncă, ostroave, fâșii de nisip, brațe laterale și mlaștini în care și-au găsit loc prielnic pentru numeroase specii de plante și animale. La capătul drumului, înainte de vărsarea în Marea Neagră, Dunărea construiește, de mai bine de 16.000 de ani una dintre cele mai frumoase delte din Europa și chiar din lume.
 
Delta Dunării este una dintre cele mai mari delte ale Europei, incluzând zone umede dintre cele mai puțin deranjate de pe continent și este extrem de bogată în specii susținând o gamă mai largă de ecosisteme decât orice altă regiune din Europa.
 
VIDEO
 

 
De secole, oameni de diverse culturi au trăit de-a lungul Dunării și au depins de resursele sale naturale, iar acest lucru i-a unit. Nu doar că este o sursă importantă de apă potabilă pentru milioane de oameni și reprezintă firul care unește zece țări, dar apele Dunării atrag pescarii amatori sau pasionații de vâslit, iar pădurile și luncile din preajmă asigură locuri bune pentru drumeții, pentru recreere. În acest an, tema propusă de Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea este "Descoperă Dunărea!" ("Discover Danube!"), promovând astfel solidaritatea între popoarele care împart această resursă comună, în ciuda diferențelor de culturi și istorii.
 

 
Din cauza diferitelor restricții la adunările publice, încă în vigoare, ca urmare a pandemiei globale COVID-19, acțiunile de celebrare a Zilei Dunării au fost limitate doar la acțiuni de conștientizare și informare online cu privire la însemnătatea fluviului Dunărea în viețile populației din întregul bazin Dunărean. Cele mai multe evenimente offline publice au fost astfel anulate, din motive de siguranță medicală, legate de prevenirea răspândirii și infectării cu COVID-19. De ce să nu fii „Activ pentru Dunăre” acasă și să încerci acum Jocul de aventură pe Dunăre (www.danubeadventure.org/#/)?
 
Știați că....
 
 - Dunărea este al doilea fluviu ca mărime din Europa, după Volga - Până la vărsarea sa în Marea Neagră parcurge 2 860 km - Suprafața bazinului hidrografic al Dunării este de 817 000 km2
 
- Izvorăște din Munții Pădurea Neagră (loc. Donaueschingen, Germania) și se varsă în Marea Neagră
 
- Ia naștere prin unirea a trei izvoare: Breg, Brigach, Donau Quelle și se unește cu marea prin trei brațe: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe, formând Delta Dunării
 
 - Traseul fluviului străbate 10 țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina și 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad.
 
- Cele mai mari cantități de apă care se varsă în Dunăre provin din Alpi și Carpați. - Debitul de intrare în Deltă: 6 350 m3/s
 
- Distribuția debitului pe cele 3 brațe: Chilia 58%, Sulina 19%, Sf. Gheorghe 23% - Delta Dunării este a doua ca mărime din Europa ( după delta râului Volga)
 
- Delta Dunării este situată pe teritoriile a două țări: România și Ucraina
 
 
- Suprafața totală a Deltei Dunării este: 4 180 km2 din care: 84 % - 3 510 km2 în România și 16 % - 670 km2 în Ucraina
 
 
Sursa video: Youtube/ salvatidelta
 
Sursa foto: Facebook/  Administrația Rezervați Biosferei Delta Dunării
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii