Utilizare eronată a fondurilor alocate de Ministerul Dezvoltării. Ce a găsit Curtea de Conturi

• Inspectorii fiscali spun că „din centralizarea datelor prezentate de camerele de conturi teritoriale au rezultat sume cheltuite eronat, în valoare de 10.236 mii lei (valoarea estimată prin extrapolare fiind de 37.124 mii lei)“.
• Auditorii au ajuns la concluzia că se impune intensificarea măsurilor de monitorizare și control „pentru a garanta o bună gestiune a fondurilor publice, conform cerințelor specifice legislației aplicabile finanțelor publice din România“.
• Cu ocazia acelorași verificări, Curtea de Conturi a stabilit că ministerul nu ar fi primit înapoi de la Compania Națională de Investiții anumite subvenții.

Inspectorii Curții de Conturi au constatat cazuri de utilizare eronată a fondurilor publice alocate de Ministerul Lucrărilor Publice, al Dezvoltării și Administrației.
 
Informația este cuprinsă în Raportul întocmit de Curtea de Conturi pentru anul 2020, verificările având la bază fondurile alocate de MLPDA în anul 2019.
 
Potrivit datelor oficiale, „în verificările efectuate în cursul anului 2020 de către camerele de conturi la unități administrativ-teritoriale (UAT) beneficiare ale fondurilor publice alocate în anul 2019 de MLPDA s-au constatat cazuri de utilizare eronată a acestora“.
 

Sume cheltuite eronat

 
În acest sens, inspectorii fiscali spun că „din centralizarea datelor prezentate de camerele de conturi teritoriale au rezultat sume cheltuite eronat, în valoare de 10.236 mii lei (valoarea estimată prin extrapolare fiind de 37.124 mii lei)“.
 
În acest context, auditorii au ajuns la concluzia că se impune intensificarea măsurilor de monitorizare și control „pentru a garanta o bună gestiune a fondurilor publice, conform cerințelor specifice legislației aplicabile finanțelor publice din România“.
 
Cu ocazia acelorași verificări, Curtea de Conturi a stabilit că ministerul nu ar fi primit înapoi de la Compania Națională de Investiții anumite subvenții.
 
Mai exact, se arată în raport că MLPDA „înregistrează creanțe provenind din nerestituirea de către CNI a subvenției primite de la bugetul de stat, utilizată pentru finanțarea unor lucrări neexecutate de antreprenori în perioada 2012-2014 (18.838 mii lei), precum și din decontarea eronată de către CNI de la bugetul de stat a contravalorii cheltuielilor cu dirigenția de șantier (6.757 mii lei)“.
 
„Acțiunile inițiate pe parcursul misiunii de audit trebuie continuate în sensul recuperării integrale a fondurilor publice decontate eronat din bugetul de stat, precum și remedierii deficiențelor de la nivelul MLPDA, care au condus la situația constatată de Curtea de Conturi“, se arată în documentul oficial.
 
Totodată, inspectorii spun că „denaturările individuale sau cumulate nu au efect generalizat asupra situațiilor financiare ca întreg, situându-se sub pragul de semnificație stabilit, astfel că a fost emis certificat de conformitate“.
 

Cum au fost împărțiți banii pentru finanțări

 
Se arată în raportul oficial că, în anul 2019 au fost utilizate fonduri de la bugetul de stat în sumă de 7.838.372,14 mii lei pentru finanțarea programelor guvernamentale derulate prin MLPDA (programe gestionate direct de către minister sau de către instituțiile aflate sub autoritatea sa, respectiv ANL și CNI SA).
 
Peste 77% din aceste fonduri au fost utilizate pentru PNDL II (Programul Național de Dezvoltare Locală), suma ridicându-se la 6.046.092,42 mii lei.
 
Pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală conform OUG nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor  de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală s-au achitat 3,71 mii lei, iar pentru programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe-condominii conform  OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe au fost achitate 7.283,45 mii lei.
 
Programul de retehnologizare a centralelor termice și electrice de termoficare conform HG nr. 462/2006 pentru aprobarea programului „Termoficare 2006-2020  căldurăşi confort“ şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului a primit 15.321,27 mii lei, în timp ce programul privind construcția locuințelor sociale și de necesitate conform Legii nr. 114/1996 privind locuințele a primit 20.509,35 mii lei.
 
Pentru programul privind construirea de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați din casele naționalizate conform OUG nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietar au fost alocate 3.720,66 mii lei, iar programul național privind elaborarea/actualizarea Planurilor Generale de Urbanism (PUG)  și a Regulamentelor Locale de Urbanism (RLU), conform HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism a primit 15.363,84 mii lei.
 
Pentru programul privind elaborarea hărților de risc, conform HG nr. 932/2007 pentru  aprobarea Metodologiei privind finanţarea de la bugetul de stat a hărţilor de  risc natural pentru cutremure şi alunecări de teren au fost alocate 500 mii lei, iar Programul Național de Dezvoltare Locală I-PNDL I a primit 895.670,40 mii lei.
 
În ce privește investițiile agenților economici cu capital de stat – CNI, au fost alocate 763.031,62 mii lei, iar pentru cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (CNI, ANL) au fost asigurate 44.891,15 mii lei.
 
Programul de construcție a locuințelor pentru tineri destinate închirierii (ANL) a fost finanțat cu 19.748,63 mii lei, iar programul privind construcția de locuințe sociale pentru comunitățile pentru romi (ANL) a primit o finanțare de 4.548,62 mii lei.
 
Nu în ultimul rând, programul de construcție a locuințelor de serviciu (ANL), conform HG nr. 719/2016 pentru aprobarea Programului „Construcția de locuințe de serviciu“ a primit o finanțare de 1.687,02 mii lei.
 

Vulnerabilități în formularea solicitării de decontare

 
În urma analizării datelor legate de programele finanțate din bugetul de stat, reprezentanții Curții de Conturi au ajuns la concluzia că „un număr semnificativ de UAT-uri nu au solicitat sume spre decontare în anul 2019  (3.499  –  aproximativ 30% din numărul total de obiective finanțate prin PNDL), ceea ce indică vulnerabilități și dificultăți ale beneficiarilor în formularea solicitării de decontare a fondurilor de la bugetul de stat, respectiv dificultăți în încadrarea în termenele asumate pentru finalizarea obiectivelor de investiții“.
 
Astfel, se mai arată în Raport că „UAT-urile sunt responsabile cu derularea procedurilor de achiziții publice, iar acestea, în multe situații, durează foarte mult, din cauza lipsei de oferte, a proceselor aflate în instanță sau a altor probleme întâmpinate în procesul achizițiilor publice“.
 
În ce privește PNDL I, auditorii au spus că sunt necesare anumite operațiuni, respectiv analizarea și inventarierea stadiului fizic al proiectelor din portofoliul PNDL I în funcție de rata de finalizare a acestora și, implicit, dispunerea măsurilor pentru accelerarea ritmului de execuție.
 
De asemenea, auditorii au recomandat și concentrarea și susținerea finanțării lucrărilor cu un grad avansat până la finalizare, în ipoteza în care alocările bugetare sunt insuficiente tuturor solicitărilor; precum și suspendarea sau anularea unor investiții vechi, care nu mai sunt viabile (rezilierea contractelor de finanțare).
 
În cursul anului 2020, camerele de conturi județene au efectuat verificări la nivelul UAT-urilor asupra modului de utilizare a fondurilor publice cheltuite în anul 2019.
 

Peste 600 de UAT-uri verificate

 
„Până la data finalizării misiunii de audit la MLPDA au fost efectuate verificări asupra unui eșantion de 608 UAT-uri care au derulat 1.215 proiecte de investiții cu finanțare de la MLPDA, cu o valoare totală a decontărilor de la MLPDA, în anul 2019, în sumă de 1.940.983 mii  lei“, potrivit Raportului.
 
„Din aceste verificări au fost constatate plăți nelegale aferente obiectivelor de investiții finanțate de MLPDA, în valoare totală de 10.236,3 mii lei, la 226 de obiective de investiții finanțate din bugetul de stat“, au spus auditorii financiari.
 
În această situație, Ministerul Dezvoltării „are obligația de a lua măsurile necesare în vederea recuperării sumelor decontate nelegal din bugetul de stat (aspecte identificate la nivelul UAT), precum și calcularea și încasarea accesoriilor aferente (inclusiv pentru situațiile în care lucrările au fost executate ulterior decontării)“.
 
În ce privește sumele decontate de Compania Națională de Investiții, se arată în raport că CNI nu ar fi restituit subvenția primită de la bugetul de stat ca urmare a utilizării acesteia pentru finanțarea unor lucrări neexecutate de antreprenori în perioada 2012-2014.
 
CNI nu a restituit sumele necheltuite
 
„Conform normelor metodologice de închidere a fiecărui exercițiu financiar, toate sumele nejustificate trebuie restituite bugetului de stat până la 31 ianuarie a anului următor sau declarate la ANAF în vederea luării în evidență a creanțelor bugetului de stat. Până la momentul desfășurării misiuni de audit, CNI SA nu a restituit la bugetul de stat și nici nu a depus la ANAF declarația fiscală prin care să recunoască obligația de plată în sumă de 18.838 mii lei. Cu privire la această abatere, MLPDA a înregistrat extrabilanțier creanța de 18.838 mii lei și a transmis către CNI o solicitare privind clarificarea situației creanței, respectiv pentru determinarea cuantumului și stabilirea operațiunilor viitoare în vederea încasării acestei sume“, se arată în raport.
 
De asemenea, auditorii au ajuns la concluzia că CNI a decontat, din fonduri de la bugetul de stat, contravaloarea cheltuielilor cu dirigenția de șantier, în condițiile în care costul acestei activități ar fi trebuit suportat din veniturile proprii ale CNI SA, respectiv din cota forfetară de 5%.
 
„Cu privire la această abatere, MLPDA a înregistrat extrabilanțier creanța de 6.757  mii lei, sumă estimată în raportul de control al Curții de Conturi încheiat la CNI SA, reprezentând cheltuieli cu dirigenția de șantier, angajate în perioada aprilie 2017-decembrie 2018, și a transmis către CNI o solicitare privind clarificarea situației creanței, respectiv pentru determinarea cuantumului creanței și stabilirea operațiunilor viitoare în vederea încasării acestei sume“, se arată în raport.
 
Totodată, auditorii au adăugat „precizăm că CNI SA nu recunoaște obligația de restituire la bugetul de stat a sumelor indicate anterior,contestând măsurile dispuse de Curtea de Conturi. Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi a respins contestația formulată de CNI, iar, în prezent, aceste aspecte fac obiectul unui litigiu pe rolul instanțelor de judecată între CNI SA și Curtea de Conturi“.
 
Compania a înregistrat întârzieri în finalizarea obiectivelor de investiții – Deficiențe privind eficacitatea în derularea programelor de investiții prin imobilizarea fondurilor de la bugetul de stat și efectuarea de cheltuieli suplimentare cu conservarea unor obiective de investiții la care se constată nerespectarea de către UAT-uri a obligației de viabilizare a terenurilor și acces la utilități, potrivit raportului.
 

Verificări efectuate de Corpul de Control

 
Și Corpul de Control al ministrului Dezvoltării a constatat anumite abataeri, după cum urmează: neexecutarea lucrărilor de construcții înscrise în situațiile de lucrări solicitate spre decontare; abateri privind calitatea lucrărilor de construcții realizate și cantitățile de materiale decontate; lucrări neînsușite de către beneficiar și solicitate la plată; abateri legate de desfășurarea procedurilor de achiziție publică.
 
„Acestea demonstrează faptul că pentru derularea eficientă a procesului de implementare a programului nu este suficientă stabilirea în sarcina exclusivă a beneficiarilor a responsabilității privind realizarea obiectivelor de investiții, fiind necesare mecanisme suplimentare de monitorizare și control din partea finanțatorului programelor guvernamentale“, se arată în raportul Curții de Conturi.
 
Auditorii au mai spus că este necesară implicarea mai activă a MLPDA în monitorizarea și controlul real asupra investiției prin dezvoltarea unor instrumente capabile să centralizeze informațiile transmise din teritoriu.
 
„De asemenea, se impune luarea măsurilor necesare împotriva reprezentanților UAT, care solicită pe propria răspundere, în mod eronat, decontarea unor fonduri de la MLPDA, precum și împotriva diriginților de șantier care  în  mod  incorect  au  atestat  unele  lucrări  publice“, conform raportului.
 
„Perpetuarea abaterilor poate conduce la proliferarea indisciplinei în derularea programelor, existând riscul ca multe UAT-uri să solicite incorect sau anticipat achitarea unor lucrări care la momentul respectiv nu erau executate conform graficului de lucrări“, potrivit Curții de Conturi“, se arată în datele oficiale.
 
„Se mai impune și dezvoltarea unui sistem IT integrat și a unei baze de date complete, care să ofere în orice moment informații despre situația programelor și proiectelor gestionate de MLPDA și cu ajutorul căreia să se poată asigura monitorizarea numărului mare de proiecte din portofoliul PNDL“, au conchis auditorii.
 
Citește și:

Cseke Attila îl pune pe liber pe Dayan Fetislam. Se desființează Inspectoratul Regional în Construcţii Sud-Est