Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
23:32 19 09 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Statul român devenea proprietarul tuturor căilor ferate din țară în urmă cu 134 de ani

ro

19 Jan, 2023 00:00 1584 Marime text
  • În momentul în care Statul român intra în proprietatea căilor feroviare, lungimea acestora era de 1.377 de kilometri
  • În anul 1857, a fost inaugurată prima linie ferată construită pentru transportul călătorilor: Szeged - Timișoara
  • În anul 1880, se înființa compania Căile Ferate Române (CFR)
 
Data de 19 ianuarie 1889 a marcat momentul în care Statul român a devenit proprietarul tuturor căilor ferate de pe teritoriul țării.
 
La acel moment, lungimea căilor ferate construite pe teritoriul României era de 1.377 de kilometri.
 
Căile Ferate Române (CFR) reprezintă compania națională destinată transportului feroviar din țară.
 
Ea a fost înființată în anul 1880.
 
Prima rută feroviară dată în folosință pe teritoriul României a fost calea ferată Oravița - Baziaș, din Banat. Aceasta a devenit funcțională începând cu data de 20 august 1854 și era destinată transportului de marfă.
 
În anul 1857 a fost inaugurată prima linie ferată construită pentru transportul călătorilor. Este vorba despre calea Szeged - Timișoara, ce a conectat orașul bănățean la rețeaua feroviară. Ulterior, ruta a fost extinsă în perioada 1860 - 1870 spre: Transilvania (1868), Bucovina, Muntenia, Moldova (1869) și Oltenia (1875).
 
Până la finalizarea procesului de desăvârșire a Statului român de la 1 decembrie 1918, căile ferate s-au dezvoltat o perioadă în cadrul a două rețele separate; una în România veche și alta în Imperiul Austriac.
 
Revenind la calea ferată Oravița - Baziaș, ea avea o lungime de 62,5 kilometri și trecea prin localitățile: Răcășdia, Iam, Jassenova (Jasenovo) și Bela Crkva (Biserica Albă). Ruta a fost poreclită „Kohlenbahn” (linia cărbunelui), fiind destinată inițial doar transportului de cărbune, de la minele din zona Aninei la Dunăre. Construcția a început în anul 1846, fiind întreruptă în timpul Revoluției de la 1848, iar apoi reluată în 1850.
 
La 1 septembrie 1865, compania engleză John Trevor-Barkley începea construcția liniei București - Giurgiu, deschisă traficului la 26 august 1869. În septembrie 1866, Parlamentul României a aprobat construcția unei linii de 915 kilometri, de la Vârcioara până la Roman, trecând prin Pitești, București, Buzău, Brăila, Galați și Tecuci.
 
La 10 septembrie 1868 a fost finalizată Gara București Nord.
 
După Marea Unire de la 1918, căile ferate din regiunile Banat, Transilvania, Basarabia și Bucovina au intrat în proprietatea CFR-ului.
 
Înainte și după Marea Unire, mai multe căi ferate au fost dublate pentru a permite traficul în ambele sensuri. Prima linie cu șină dublă a fost deschisă la 25 ianuarie 1895, pe o distanța de 14 kilometri, între Iași și Lețcani, cu scopul de a facilita lucrările de construcție a liniei Iași - Dorohoi. În continuare, au fost dublate liniile:

•        București - Ploiești (1891 - 1909)
•        Ploiești - Câmpina (1910 - 1912)
•        Constanța - Cernavodă (1931)
•        Adjud - Tecuci (1933)
•        Teiuș - Apahida (1938 - 1940)
•        Câmpina - Brașov (1938 - 1941)
•        Buzău - Mărășești (1940 - 1942)
 
Citește și:
132 de ani de când Statul român a devenit proprietarul tuturor căilor ferate din România

 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii