Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:09 27 09 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Restaurăm istoria şi construim viitorul“ Muzeul Colecţiilor de Artă, palatul boieresc ce „pulsează“ în inima Bucureştilor la fel de „viu“ astăzi ca acum o sută de ani

ro

28 Aug, 2021 00:00 956 Marime text

 
  • Muzeul Colecțiilor de Artă își are sediul în fostul Palat Romanit, pe Calea Victoriei.
  • Imobilul își poartă cu mândrie cei peste o sută de ani, grație lucrărilor de consolidare și restaurare întreprinse de compania bucureșteană Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.
 
În inima Bucureştilor, „ascuns“ în plină vedere, se află un veritabil palat boieresc care, prin fastul şi stilul său, le aminteşte tuturor de vremurile faine de odinioară, dar şi de comorile arhitecturale presărate peste tot, ca nişte scumpe giuvaiere, prin întregul Bucureşti.
 
Muzeul Colecțiilor de Artă, căci despre el este vorba, își are sediul în fostul Palat Romanit, pe Calea Victoriei nr. 111, în plin centrul vechi, bucurie a ochilor pentru iubitorii monumentelor istorice.
 
Imobilul, a cărui construcție a fost finalizată în 1883, își poartă cu mândrie cei peste o sută de ani, grație lucrărilor de consolidare și restaurare ce l-au redat publicului larg, lucrări întreprinse de compania bucureșteană Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.
 


Visul unui boier bucureștean

 
Palatul Romanit a fost la începuturile sale visul boierului bucureștean Constantin Facca, tatăl scriitorului Costache Faca, primul dându-i imobilului forma sa inițială, în jurul anului 1812, chiar în inima Bucureștilor, la colțul format de Calea Victoriei (pe atunci, Podul Mogoșoaiei) cu fostul Pod al Târgoviștei (Calea Griviței).
 
Facca nu a trăit să își vadă visul devenind realitate, iar moștenitorii săi au vândut clădirea vistiernicului grec Grigore Romanit, care i-a dat astfel numele său impozantului imobil, desăvârșind construcția.
 



„Tavanurile de o bogăție rară și de bun gust“

 
Interioarele luxoase ale Palatului Romanit au rămas în amintirea scriitorilor vremii, Ion Ghica vorbind în memoriile sale, potrivit Wikipedia.org, despre „...pereții odăilor toți cu mermer (stuc), imitând marmorele cele mai rare și mai frumoase, tavanurile de o bogăție rară și de bun gust... Odăile toate așternute iarna cu covoare scumpe de Usack si Agem, iar vara cu rogojini fine de Indii; macaturile și perdelele de mătăsărie groasă de Damasc și Alep“     .
 
După moartea lui Grigore Romanit, domnitorul Alexandru D. Ghica a închiriat palatul, unde și-a stabilit „cancelaria“, însă, mai târziu, clădirea a fost cumpărată de stat, fiind destinată inițial birourilor Curții administrative, iar apoi Ministerului de Finanțe.
 
Două corpuri noi, dispuse în formă de „U“ larg deschis, au venit să completeze imobilul inițial, dată fiind nevoia de un spațiu mult mai mare resimțită la nivelul Ministerului de Finanțe. Clădirea avea să adăpostească acest minister timp de aproximativ un secol.
 
Schimbările aduse în politica internă a țării după anul 1944 aveau să își pună amprenta și asupra Palatului Romanit, care a fost nevoit să adăpostească diverse întreprinderi și instituții.
 
Amenajările și reparațiile succesive, la rândul lor, au dus mai degrabă la degradarea interioarelor împodobite ale vechiului palat, iar în anii 1970 s-a luat hotărârea transformării Palatului Romanit în Muzeul Colecțiilor de Artă, în ideea asigurării unei securități pentru piesele de artă ce fuseseră donate de colecționari împreună cu casele în care locuiseră.
 


Lucrări de consolidare generală

 
Adevăratele lucrări de consolidare și restaurare încep însă mult mai târziu, fiind desfășurate de compania Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest amplu proiect.
 
Din cauza gradului avansat de deteriorare, în prima etapă au fost necesare lucrări de consolidare generală, de la fundaţii și planșee până la acoperiș. Odată cu aceste lucrări de structură, s-au refăcut fațadele și finisajele interioare. Suprafața desfășurată a fost de 3.687 de metri pătrați, lucrându-se pe un regim de înălțime S+P+2E.
 
În etapa a doua au fost întreprinse lucrări de consolidare și refacere a spațiilor interioare și exterioare. Suprafața desfășurată a fost, pentru această etapă, de 4.600 de metri pătrați.
 


Zeci de colecții donate statului român începând cu anul 1927 de importante familii de colecționari și iubitori de artă (Hurmuz Aznavorian, Dumitru și Maria Ștefănescu, Emanoil Romulus Anca și Ortansa Dinulescu Anca, Clara și Antol E. Baconsky, Sorin Schachter, dar și alții) se află acum în impresionantul muzeu.
 
În prezent, Palatul Romanit – Muzeul Colecțiilor de Artă își așteaptă vizitatorii, pregătit să îi impresioneze nu numai cu bijuteriile ce se află înăuntrul său, dar și cu veritabilele comori arhitecturale pe care o restaurare laborioasă le-a făcut să strălucească din nou în inima Bucureștilor de odinioară.



 
Sursa foto 1: Facebook.com - Muzeul Colecțiilor de Artă

Citește și:
„Restaurăm istoria și construim viitorul“
Cum a fost „răscumpărat“ prețul plătit de Muzeul Național de Artă al României pentru un nou viitor

 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii