Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:57 23 06 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Restaurăm istoria și construim viitorul“ Cum a fost „răscumpărat“ prețul plătit de Muzeul Național de Artă al României pentru un nou viitor

ro

31 May, 2021 00:00 870 Marime text
  • Grav avariat de actele de vandalism, monumentul istoric a avut nevoie de ample lucrări de refacere și reconstrucție, desfășurate de compania bucureșteană Aedifcia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.
  • Astfel, prețul mult prea scump plătit de clădirea de artă a putut fi „răscumpărat“, așa încât astăzi muzeul primește iar, în încăperile sale ce au adăpostit capetele regale, vizitatori dornici să admire frumosul, în toate formele sale.
  • În timpul domniei Regelui Carol al II-lea, decorarea imobilului s-a făcut sub îndrumarea Reginei Maria, aceasta ghidând echipa de arhitecți și constructori inclusiv pentru planurile generale ale clădirii.
  • În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, sub imperiul confuziei generale, în fostul Palat Regal – Muzeul Național de Artă al României s-a tras cu tunul, imobilul fiind incendiat și jefuit de oportuniști.
  • Restaurarea fațadelor a presupus o suprafață de 14.465 mp în care au fost folosite ornamente din piatră de Bașchioi – una dintre cele mai frumoase placări de exterior, realizată din piatra naturală extrasă din cariera deschisă în zona munților Dobrogei.
Se spune că, uneori, în viață, trebuie să dărâmi ceva pentru a construi un nou început. Totuși, această lecție a fost trăită mult prea dur de clădirea Muzeului Național de Artă al României, fostul Palat Regal, în timpul evenimentelor din decembrie 1989.
 
Grav avariat de actele de vandalism, monumentul istoric a avut nevoie de ample lucrări de refacere și reconstrucție, desfășurate de compania bucureșteană Aedifcia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.
 
Astfel, prețul mult prea scump plătit de clădirea de artă a putut fi „răscumpărat“, așa încât astăzi muzeul primește iar, în încăperile sale ce au adăpostit capetele regale, vizitatori dornici să admire frumosul, în toate formele sale.
 
În prezent, Muzeul Național de Artă al României reprezintă una dintre clădirile emblematice ale Capitalei, vorbind prin arhitectura și elementele sale decorative despre eleganță, stil și vremuri în care frumosul se afla la loc de cinste.
 
Rezultatul nu ar fi fost însă posibil fără intervenția promptă pentru reabilitarea și refacerea clădirii.
 
În anul 1948, Palatul Regal al României avea să fie transformat, după abdicarea forțată a Regelui Mihai I, în Muzeul Național de Artă al țării.
 
Clădirea fusese ridicată după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu, fiind terminată în anul 1937.
 

Bombardat și în 1944

 
În timpul domniei Regelui Carol al II-lea, decorarea imobilului s-a făcut sub îndrumarea Reginei Maria, aceasta ghidând echipa de arhitecți și constructori inclusiv pentru planurile generale ale clădirii.
 

Soarta Palatului Regal nu a fost însă deloc una liniștită, iar în luna august 1944 clădirea a fost ținta bombardamentului german, survenit în urma arestării mareșalului Ion Antonescu de către Regele Mihai.
 
Grav avariat, Palatul Regal a rămas nelocuit. În 1945, Sala Tronului și alte câteva secțiuni ale palatului au fost reparate în grabă, pentru a găzdui un eveniment.
 
După instaurarea completă a regimului comunist în România, prin îndepărtarea Regelui Mihai, Palatul Regal a fost transformat în Muzeul Național de Artă al României.
 
Impresionante opere de artă, ale unor dintre cei mai de seamă artiști ai lumii, sunt găzduite de vechiul Palat Regal.
 
Sub cupole ce i-a adăpostit pe o parte dintre regii României Mari, se află acum picturi semnate de El Greco, Tintoretto, Claude Monet ori Lucas Cranach cel Bătrân, alături de capodopere ale unora dintre cei mai iubiți pictori români.
 
Totuși, aceste lucrări, dar și altele, au fost puse în pericol la Revoluția din 1989, când evenimentele au părut a fi, mai degrabă, scăpate de sub control.
 
În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, sub imperiul confuziei generale, în fostul Palat Regal – Muzeul Național de Artă al României s-a tras cu tunul, imobilul fiind incendiat și jefuit de oportuniști.
 
Atelierul de restaurare a ars în totalitate, cu tot ce se afla înăuntru la momentul incendierii.
 
Opere inestimabile au fost pierdute pe vecie, tablouri impresionante au fost împușcate, iar patrimoniul național a suferit pierderi ce cu greu vor putea fi acoperite. Biblioteca regală, la rândul său, a căzut pradă flăcărilor.
 
A fost nevoie de ani buni, pricepere și dăruire, pentru ca, din cenușa amară a jafului și a situației scăpate de sub control, Muzeul Național de Artă al României să mai poată renaște, aidoma legendarei Păsări Phoenix.
 
Grație eforturilor depuse de compania Aedificia Carpați și partenerii săi, Palatul Regal al României – Muzeul Național de Artă strălucește din nou.
 

Lucrările de refacere

 
Compania bucureșteană a fost desemnată să refacă toate distrugerile de la ornamentele și placajele din piatră, tâmplăria metalică și împrejmuirile.
 
Astfel, la interior, după consolidarea structurii de rezistență, au fost refăcute mari suprafețe de stucomarmură, placaje de marmură la pardoseli și pereți, dar și ornamente din ipsos.
 
De asemenea, s-a lucrat la măștile metalice de radiatoare, tâmplăria a fost realizată din esențe exotice, parchetele ornamentale au fost refăcute și au fost montate corpuri de iluminat și instalații de toate categoriile.
 
Șef de proiect a fost arhitectul Nicolae Vlădescu, iar restaurarea fațadelor a presupus o suprafață de 14.465 mp în care au fost folosite ornamente din piatră de Bașchioi – una dintre cele mai frumoase placări de exterior, realizată din piatra naturală extrasă din cariera deschisă în zona munților Dobrogei.
 
De asemenea, la Muzeul Național de Artă au fost desfășurate lucrări de restaurare și curățare a fațadelor, dar și lucrări de restaurare a spațiilor interioare reprezentative.
 
Grație tuturor acestor eforturi, vechiul Palat Regal – Muzeul Național de Artă al României strălucește astăzi, din nou, aidom pietrelor prețioase din coroanele regale de poveste.
 
Citește și:

„Restaurăm istoria și construim viitorul“:
Despre construcția sediului INFP, locul unde sunt decodate „mesajele“ pământului


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii