Un comisar de la CJPC Constanța a obținut la Tribunal sporul pentru condiții vătămătoare de muncă. ANPC a atacat decizia cu recurs

 

 
Procesul dintre comisarul Hrisula Laura Cîrjan Vitzentzatos din cadrul CJPC Constanța și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, având ca miză sporul pentru condițiile vătămătoare de muncă, a intrat în faza de recurs.
 
Instanța care se ocupă acum de litigiu și se va pronunța definitiv asupra lui este Curtea de Apel Constanța. Dosarul cu indicativul 6692/118/2024* a fost înregistrat în data de 21 septembrie 2026, momentan nefiind acordat un termen.
 
Menționăm că dosarul a intrat pe rolul Tribunalului Constanța exact acum doi ani și s-a aflat în atenția secției I civilă, care și-a declinat competența. Mai departe, procesul a ajuns la magistrații de pe contencios administrativ și fiscal, iar soluția a venit în ședința din 25 august a.c.
 
Reclamanta Hrisula Laura Cîrjan Vitzentzatos a avut câștig de cauză, fiindu-i îndeplinite cerințele:

 
MINUTA:
„Solutia pe scurt: Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta CÎRJAN VITZENTZATOS HRISULA LAURA în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR. Obligă pârâta să acorde reclamantei sporul pentru condiţii vătămătoare de muncă în procent de 15% din salariul de bază începând cu data de 08 iulie 2024. Obligă pe pârâta la recalcularea drepturilor salariale ale reclamantei începând cu data de 08 iulie 2024, ca urmare a acordării sporul pentru condiţii vătămătoare de muncă în procent de 15% din salariul de bază, cu plafonarea acestui spor la nivelul care i-ar fi fost acordat în luna decembrie 2018 dacă era angajată a pârâtei şi cu respectarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 153/2017. Obligă pârâta la plata către reclamantă, începând cu data de 08 iulie 2024, a diferenţelor de drepturi dintre cele plătite fără acordarea sporului pentru condiţii vătămătoare de muncă şi cele determinate prin acordarea lui conform paragrafului anterior, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, de la data scadenţei fiecărei sume şi până la data plăţii efective. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată astăzi, 25 august 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  1038/2026  25.08.2026”


 

Cum a apărut nemulțumirea reclamantei
 
În motivarea cererii, Hrisula Laura Cîrjan Vitzentzatos a specificat că începând cu 8 iulie 2024 ocupă funcția de comisar, clasa I, grad profesional superior în cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est Galați.
 
La momentul ocupării funcției, exista deja un buletin de expertizare a condițiilor de muncă nr. 21/15.07.2022, emis de DSP Constanța. Actul stabilea existența factorilor de risc prevăzute de art. 5 din HG nr. 917/2017.
 
În contextul în care angajații de la Protecția Consumatorilor desfășoară activitate ce prezintă factori de risc, începând cu luna decembrie 2018 a fost acordat sporul de risc, însă doar comisarilor din cadrul ANPC București și celor din teritoriu.
 
În atare situație, reclamanta a considerat drept discriminatorie neacordarea sporului pentru condiții vătămătoare de muncă tuturor angajaților ANPC/Comisariatelor Regionale, având în vedere că funcționează în condiții similare de muncă și cu aceleași atribuții de serviciu.

 
A mai învederat că situația existentă a fost cauzată de neînțelegerea, interpretarea și aplicarea greșită a unor dispoziții legale.
 
Cum s-a apărat ANPC
 
Prin întâmpinare, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a arătat că angajatorul reclamantei - CRPC Regiunea Sud-Est Galați (desființat la data de 01.10.2024 prin HG 732/2024) și în prezent ANPC – a respectat prevederile legale, fără a leza vreun drept al funcţionarilor publici şi nu a putut emite o decizie de acordare a sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă, întrucât emiterea unei astfel de decizii ar fi fost în contradic cu prevederile legale invocate.
 
Argumentele ce i-au dat dreptate reclamantei
 
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul Constanța a reținut că reclamanta se încadrează în categoria persoanelor care îşi desfăşoară activitatea la un loc de muncă pentru care a fost emis un buletin de determinare prin expertizare a condiţiilor de muncă ce atestă că locul său de muncă este unul care întruneşte 4 factori de risc din cei prevăzuți la art. 5 din Regulament, situaţie în care sporul ar trebui să fie de 15% din salariul de bază. Este vorba despre: factori fizici, solicitare neuropsihică, agenți biologici posibili și solicitare vizuală.
 
În ce priveşte incidența prevederilor O.U.G. nr. 114/2018, O.U.G. nr. 1/2020, O.U.G. nr. 226/2020, O.U.G nr. 130/2021, O.U.G. nr. 168/2022, O.U.G. nr. 115/2023 instanţa reţine că aceste acte normative nu au avut ca scop suprimarea dreptului persoanelor îndreptăţite la primirea sporului dacă îşi desfăşoară activitatea în prezenţa factorilor de risc, ci doar de a limita cuantumul acestui spor, în fiecare an, la nivelul celui din luna decembrie a anului precedent, cu consecinţa că în perioada 2019 – 2024 cuantumul sporului a fost menţinut la nivelul celui din luna decembrie 2018.
 
Corelată cu această afirmație, instanța a arătat că un angajat avea dreptul de a benficia de sporul pentru condiții vătămătoare de muncă prevăzut de Legea nr. 153/2017, dacă s-a mutat la un loc de muncă ce îndeplinește cerințele legale ulterior momentului în care acesta a fost acordat (decembrie 2018).
 
În cazul reclamantei, judecătorii au constatat că ea era îndreptățită să beneficieze de spor, dat fiind faptul că ulterior anului 2022 când s-a emis buletinul nr. 21/15.07.2022 de către DSP Constanța, ea era angajată la un loc de muncă unde erau îndeplinite criteriile necesare prevăzute de lege.
 
Prin urmare, pe baza buletinului sus-menționat, condițiile de muncă în care reclamanta își desfășoară activitatea prezintă 4 factori de risc, Tribunalul Constanța a concluzionat că sunt întrunite condițiile pentru ca reclamanta să primească sporul, urmând să se aibă în vedere plafonările legale succesive.
 
Averea și interesele
 
În declarația de avere completată pe 19 august 2024 (30 de zile de la numire), Hrisula Laura Cîrjan Vitzentzatos a menționat două terenuri intravilane, două apartamente, două autoturisme, un alt mijloc de transport, dar și un credit bancar.
 
Terenurile și apartamentele sunt în municipiul Constanța și au fost dobândite prin contracte de vânzare - cumpărare. În suprafață de 25,32 metri pătrați, primul teren a fost achiziționat în 2017, iar Marius Iulian Cîrjan, soțul Hrisulei Laura Cîrjan Vitzentzatos, deține o cotă - parte de 5,51%.
  
Cel de-al doilea teren a fost achiziționat în 2020, are suprafața de 19,42 metri pătrați, iar soții Cîrjan sunt coproprietari, cu o cotă - parte de 3,43%.
 
Unul dintre apartamente a fost dobândit în 2017, are suprafața de 161,70 metri pătrați, iar Marius Iulian Cîrjan este titular (cotă - parte 100%).
 
Dobândit în 2020, celălalt apartament are 61,59 metri pătrați, fiind deținut de Marius Iulian Cîrjan și Hrisula Laura Cîrjan Vitzentzatos.

Cele două autoturisme sunt marca Dacia Logan Access (an de fabricație 2021) și Jaguar F-Pace (an de fabricație 2020), iar „Neptun Marine“ (an de fabricație 2021) a fost inclus la categoria „alt mijloc de transport“.
 
Comisarul CJPC Constanța a menționat în declarația de avere și că, pe 5 iunie 2023, a vândut un autoturism, pentru suma de 8.000 de euro, către Flavia Maria Moraru.
 
De asemenea, Hrisula Laura Cîrjan Vitzentzatos a înscris în document un credit bancar, contractat în 2017 la BRD Groupe Societe Generale SA și scadent în 2039, cu valoarea de 200.000 de lei.
  
La categoria „Venituri ale declarantului şi ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat”, Hrisula Laura Cîrjan Vitzentzatos a menționat sume provenite din salarii și din alte surse, astfel: din salarii - Hrisula Laura Cîrjan Vitzentzatos - 88.454 lei (de la Primăria Municipiului Constanța - salariul care include majorarea salarială aferentă personalului nominalizat în echipe de proiecte finanțate din fonduri externe sau din fonduri bugetare), Marius Iulian Cîrjan - 101.000 dolari (de la VShips Shipping, Glasgow UK - drepturi salariale); din alte surse - Marius Iulian Cîrjan - 14.412 lei (de la asociație de proprietari - venituri), copilul - 634 lei (bursă de merit). 
 
Hrisula Laura Cîrjan Vitzentzatos nu a declarat interese în documentul completat pe 19 august 2024 (30 de zile de la numire).
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Lovituri pe linie în instanță pentru Horia Constantinescu Curtea de Apel Constanța i-a respins ambele procese intentate ANPC