Programul de guvernare al Guvernului Tomac „Prioritatea zero” este reforma administrativ-teritorială

„Reforma administrativ-teritorială nu este o linie de buget sau o măsură sectorială”, se arată în document, ideea fiind că fără o nouă arhitectură teritorială nu pot funcționa coerent nici descentralizarea, nici bugetarea locală multianuală, nici reforma sănătății.

Regiuni administrative, după model polonez

Una dintre cele mai importante propuneri este transformarea celor opt regiuni statistice actuale în regiuni administrative cu personalitate juridică. Acestea ar urma să aibă autoritate fiscală și competențe reale, modelul indicat în program fiind cel polonez.


Practic, programul Guvernului Tomac merge dincolo de actuala împărțire în județe și regiuni de dezvoltare fără putere administrativă efectivă. Noile regiuni ar urma să devină actori instituționali propriu-ziși, capabili să gestioneze investiții, să contracteze fonduri și să aibă un rol direct în dezvoltarea regională.

Documentul nu stabilește însă o hartă finală și nici nu precizează dacă actualele opt regiuni vor fi păstrate identic sau modificate. În schimb, prevede elaborarea mai multor scenarii alternative de reorganizare, fiecare însoțit de analiză de impact bugetar și demografic.

Comunele și orașele neviabile ar putea fuziona sau s-ar putea asocia obligatoriu

O altă prevedere cu potențial politic major este introducerea unor praguri minime de populație și capacitate administrativă pentru unitățile administrativ-teritoriale. Sub aceste praguri, UAT-urile ar urma fie să fuzioneze, fie să se asocieze obligatoriu.


Logica invocată în program este că dimensiunea administrativă contează pentru capacitatea unei localități de a livra servicii publice și de a accesa finanțări. Pragurile nu sunt stabilite în document, urmând să fie calibrate tehnic, nu politic, după auditarea situației actuale.

Această prevedere poate deschide una dintre cele mai sensibile dezbateri politice și locale din ultimii ani, deoarece ar putea afecta direct comune mici, orașe slab populate și administrații locale dependente aproape integral de transferuri de la bugetul central.

Grup de lucru și audit în primele șase luni

Programul prevede ca, în primele șase luni de la preluarea mandatului, să fie constituit un Grup de Lucru Interinstituțional pentru Reforma Administrativ-Teritorială. Acesta ar urma să includă specialiști în drept constituțional și administrativ, istorici, demografi, economiști, experți în planificare teritorială, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic.

Prima etapă ar fi un audit al celor peste 3.000 de UAT-uri, pe criterii precum populația, capacitatea fiscală, suprafața și accesul la servicii publice. În paralel, ar urma să fie revizuite propunerile legislative anterioare și analizate modele internaționale precum Polonia, Cehia, Franța și Danemarca.

Ulterior, Guvernul ar urma să elaboreze mai multe variante de reorganizare, inclusiv în ceea ce privește numărul regiunilor funcționale, pragurile minime de populație pentru comune și orașe și modul de redistribuire a competențelor și resurselor fiscale.

Consultări în toate cele opt regiuni

Documentul insistă asupra ideii de consens politic înainte de implementare. Reforma nu ar urma să fie lansată direct printr-un proiect final, ci precedată de consultări regionale în toate cele opt regiuni, cu primari, președinți de consilii județene, reprezentanți ai mediului de afaceri și asociații profesionale.

Programul vorbește despre un acord transversal, ceea ce sugerează că reforma ar avea nevoie de susținere politică mai largă decât cea a unui singur guvern.


Este și una dintre explicațiile pentru care documentul indică perioada 2026-2028 ca „fereastră politică” realistă pentru pregătirea și asumarea unei reforme de asemenea amploare.

Statut adaptat pentru Secuime, Maramureș, Dobrogea și Delta

Un element sensibil al programului este tratamentul specific promis pentru zone cu identitate etnică, lingvistică sau geografică particulară. Documentul menționează explicit Secuimea, Maramureșul, Dobrogea și Delta.

Programul precizează că reforma „nu desființează identități” și că aceste zone ar urma să primească un statut adaptat. Cadrul tehnic ar urma să pornească de la regula că reforma respectă identitățile locale, nu le contestă.

Această formulare poate avea o încărcătură politică importantă, mai ales în contextul discuțiilor recurente despre autonomie locală, regionalizare, minorități naționale și reorganizarea județelor. Documentul nu detaliază însă ce ar însemna concret „statut adaptat” și nici ce competențe suplimentare sau garanții ar putea primi aceste zone.

O reformă cu miză uriașă și cost politic ridicat

Dacă ar fi asumată efectiv, reforma administrativ-teritorială ar fi una dintre cele mai ample schimbări instituționale de după 1989. Ea ar afecta structura locală de putere, relația dintre județe și regiuni, finanțarea administrației locale și modul în care România negociază și implementează proiecte europene.

În același timp, este și una dintre cele mai greu de dus la capăt reforme, pentru că atinge direct interese locale, rețele politice, primării, consilii județene și identități istorice sau regionale.

De aceea, deși programul o numește „prioritate zero”, succesul ei ar depinde nu doar de expertiză tehnică, ci mai ales de capacitatea Guvernului Tomac de a construi o majoritate politică și administrativă suficient de largă pentru o schimbare de asemenea dimensiune.