Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:25 23 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Prefectura, MINAC, Direcția pentru Cultură și reprezentanții Bueno Comp SRL au vorbit despre șantierul din zona peninsulară

ro

01 Feb, 2020 00:00 3114 Marime text
O conferință de presă a autorităților implicate să facă lumină în cazul investiției de pe bulevardul Tomis numărul 49A a avut loc ieri, la sediul Prefecturii Constanța. Alături de prefectul George Niculescu au participat și Sorin Colesniuc (directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie), șeful echipei care a săpat în faza de cercetare arheologică, arheologul Traian Cliante, echipa de arheologi prezenți la săpătură, dar și Magdalena Tiță, șefa Direcției Județene de Cultură.
 
Investiția din zona Lupoaică a generat un adevărat scandal mediatic, după ce, în urmă cu două săptămâni, o asociație constănțeană a publicat pe o rețea de socializare un filmuleț realizat pe bulevardul Tomis, nr.49 A, acolo unde este deschis un șantier în vederea ridicării unei clădiri de birouri de către Bueno Comp SRL. Aceștia au reclamat existența unor buldozere care ar periclita un sit arheologic.

Prefectul George Niculescu a confirmat, încă o dată, că toate avizele sunt în regulă și au fost obținute conform legii, iar pentru a clarifica întreaga situație a solicitat prezența în teren a unei comisii de expertiză de la Ministerul Culturii, pentru a face o evaluare a verificărilor minuțioase pe șantierul de pe bulevardul Tomis numărul 49A.
 
”Vreau să subliniez faptul că eu am solicitat această comisie”, a punctat Niculescu. Prefectul George Niculescu a citit din minuta întocmită în urma ședinței de lucru la care au participat reprezentanții Ministerului Culturii, inclusiv ai Comisiei Naționale de Arheologie. Potrivit minutei, specialiștii de la Ministerul Culturii care au prelevat date atât din teren, din șantier, cât și din rapoartele întocmite de arheologi, au opinat că lucrările ar putea fi reluate, doar sub supraveghere arheologică, dar și faptul că situl arheologic recomandat pentru conservare nu a fost afectat. Acest lucru va fi însă stabilit de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța. Asta pentru că, în urmă cu câteva zile, procurorii au oprit lucrările la șantierul din zona peninsulară, în urma plângerii făcute de deputatul Stelian Ion (USR).
 
Totodată, prefectul George Niculescu a mai anunțat că reprezentanții Ministerului Culturii au recomandat ca pe viitor cercetările arheologice din peninsulă să se facă pe toată suprafața de teren, iar măsurătorile să fie realizate de un topograf, care ar putea fi inclus fie în organigrama MINAC, fie în cea a Direcției de Cultură. 
 
La rândul său, Sorin Colesniuc, directorului Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, a confirmat că lucrările au fost sistate de autorități până la finalizarea anchetei și că în prezent nu se mai sapă în situl istoric. Colesniuc a mai afirmat că se va încheia un contract de supraveghere arheologică cu beneficiarul lucrării pe întreaga suprafață a șantierului, nu doar pentru perimetrul pentru care au fost propuse măsuri de conservare a zidurilor existente.
 
Colesniuc a mai spus că arheologul Octavian Mitroi, care a participat și el la un moment dat la cercetarea arheologică de la Lupoaică, ar fi declarat inițial că în pământul excavat și depozitat pe un teren care aparține Institutului de Cercetare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas ar fi piese extrem de importante, din perioada elenistică, romană și romano-bizantină. Ulterior, Mitroi și-ar fi nuanțat afirmațiile, inclusiv pe rețelele de socializare. Colesniuc a spus ca Mitroi nu a reprezentat MINAC și nici punctul de vedere oficial al Muzeului la acțiunile organizate de societatea civilă, ci a fost acolo în nume personal, în calitate de cetățean.
 
Terenul pe care urmează să fie ridicată clădirea modernă a fost întregit prin lipirea mai multor parcele obținute în perioada 2011-2013, fie prin retrocedări, fie prin contracte de vânzare-cumpărare cu Primăria Constanța. Investitorul Bucovală a reușit să obțină toate avizele necesare de la Ministerul Culturii, Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, iar consilierii locali au votat, în anul 2018, avizarea planului Urbanistic de Detaliu pentru această construcție. La finalul anului 2019, investitorul a obținut și autorizația de construire, iar la începutul acestui an a început să sape în șantier.
 

La conferința de presă de la Prefectură a luat cuvântul și șefa Direcției Județene de Cultură, Magdalena Țiță, care a afirmat că nu are să-și reproșeze nimic legat de avizul pe care l-a dat investitorului în vederea obținerea autorizației de construire.
 
Facem mențiunea că pe 29 ianuarie a.c. Ministerul Culturii s-a sesizat, în urma informațiilor furnizate de Prefectura Constanța, Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, precum și în urma informațiilor din spațiul public, în luna ianuarie 2020, cu privire la condițiile realizării unor lucrări de construire în situl arheologic Orașul Antic Tomis, cod LMI CT-I-s-A-02553, bd. Tomis, nr. 49A, Constanța și a comunicat următoarele:
„Terenul care face subiectul sesizărilor a făcut obiectul cercetărilor arheologice preventive autorizate de Ministerul Culturii în perioada aprilie-noiembrie 2016. Cercetările arheologice s-au finalizat printr-un raport de cercetare arheologică preventivă, care a fost analizat de Comisia Națională de Arheologie în 16.12.2016. Deoarece raportul de cercetare arheologică propunea conservarea in situ doar a unor vestigii arheologice, Comisia a solicitat schimbarea propunerilor raportului cu păstrarea in situ a tuturor structurilor constructive identificate în urma cercetărilor arheologice.
Raportul astfel modificat nu a mai revenit spre aprobare la Ministerul Culturii – Comisia Națională de Arheologie.
 
 
În urma verificărilor preliminare privind acest caz, s-a constatat că suprafața propusă de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța pentru descărcare de sarcină arheologică este mai mare decât cea aprobată de Comisia Națională de Arheologie. Având în vedere semnalarea demarării lucrărilor în această suprafață, fără impunerea tuturor măsurilor de protejare a patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii, la solicitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și cu aprobarea Comisiei Naționale de Arheologie, a emis autorizația de supraveghere arheologică pentru acest obiectiv”, susține Ministerul Culturii.
 
Deși în comunicat se pomenește clar despre un al doilea raport, pe care Direcția pentru Cultură nu l-a mai trimis la minister, șefa Direcției pentru Cultură a afirmat că „nu mi s-a cerut în mod special să trimit cel de-al doilea raport, realizat de arheologi, cu adnotările făcute la solicitarea Ministerului Culturii”.
Responsabilul științific și șeful lucrărilor de la șantierul de lângă Lupoaică, în anul 2016, arheologul Traian Cliante, a explicat cum s-a desfășurat procesul de descărcare de sarcină arheologică.
 
"S-au făcut cercetări acolo și au fost găsite complexuri arheologice. Noi am făcut raportul de cercetare pe care l-am înaintat Ministerului Culturii prin intermediul Direcției de Cultură. Urmare a lucrărilor, am cerut protecție a siturilor pe aproximativ 40 mp. Ministerul a cerut ca investitorul să mai conserve și alte resturi în apropiere a ceea ce am găsit noi. În felul acesta, noi am introdus și suprafață solicitată de Minister și am făcut un nou raport. Între timp, săpăturile au continuat între zona de sud-vest, acolo unde era și toaleta publică.
 
Împreună cu colegii am deschis cercetări, am mai găsit gropi menajere și resturile unui mormânt de incinerație. Toate materialele sunt prezentate în raportul de cercetare. În acel moment, investitorul a renunțat sa mai cerceteze sectorul de sud-vest, ca și cum nu mai dorea să construiască nimic în acel perimetru. Dincolo de alte aspecte ale legislației, un investitor care vrea sa folosească un teren are dreptul să facă cercetare pe suprafața de teren pe care urmează să construiască. Sunt situații și situații. Noi în materialul pe care l-am făcut am specificat și acest lucru. Din aceasta cauză, noi ne-am încheiat treaba. Între timp, am primit din partea investitorului măsurătorile în sistem stereo 70, în care au fost incluse și perimetrele inițiale, pentru care noi nu făcusem cercetare, pentru că nu fuseserăm solicitați. Adică suprafață de 718 de mp", a povestit Traian Cliante. 
 

Investitorii au organizat și ei o conferință de presă

 
Tot ieri, investitorii Stelian și Enache Bucovală împreună cu avocatul firmei Bueno Comp SRL, Stila Frangu, au organizat și ei o conferință de presă. Încă de la început, Stelian Bucovală a afirmat că pune la dispoziția celor interesați să cunoască legalitatea investiției realizate pe bd. Tomis nr. 49A toate documentele. Verii Bucovală au prezentat traseul obținerii tuturor avizelor și autorizațiilor pentru această investiție.
 
Avocatul familiei Bucovală, Stila Frangu, a susținut că niciunul dintre clienții lui nu a intervenit în corespondența dintre MINAC și Direcția pentru Cultură și Ministerul Culturii. „În 2017 au obținut certificatul de descărcare arheologică pentru două suprafețe 599 mp, respectiv 71.4 mp. Pentru diferența de teren până la 718,9 mp s-a propus conservarea structurilor antice, conservare în situ. Ulterior, clienții mei au decis să facă conservare cu sticlă pentru ca zidurile antice să poată fi vizitate. Pe 14 ianuarie 2020, am anunțat Direcția pentru Cultură și Muzeul de Istorie că vor începe lucrările. Lucrările efective au început pe 18 ianuarie, pe timpul zilei, și au continuat și pe timpul nopții, dar nu pentru că ar fi fost ceva de ascuns, ci pentru că am luat în calcul deranjul pe care l-am fi creat în zonă”, au mai precizat investitorii.

Prin intermediul avocatului, aceștia au mai susținut că nu s-a săpat niciun centimetru de pământ din zona protejată, așa cum au stabilit și arheologii, dar și faptul că între timp, pe 20 ianuarie a.c., au formulat o cerere către MINAC pentru supraveghere arheologică, pentru zona conservată. Între timp, investitorul a mai anunțat că în principiu este de acord și cu supraveghere arheologică pentru tot terenul supus investiției, dacă așa sună recomandarea de la Ministerul Culturii.

Avocatul familiei Bucovală a mai precizat că lucrările de pe șantier au fost stopate benevol de către investitor, înainte să fie sesizată poliția, însă acum vor urma toți pașii pentru a se face lumină în acest caz. Totodată, investitorii au mai spus că iau în calcul să acționeze în instanță toate persoanele fizice și juridice care au prejudiciat imaginea investitorului.

Întrebați fiind dacă s-au gândit să renunțe la investiție, verii Bucovală, administratorii Bueno Comp SRL, au afirmat că nu au luat până acum în calcul acel lucru, însă au anunțat că dacă cineva le va face o ofertă avantajoasă, orice e posibil.

Citește și:
 
LIVE TEXT Declarațiile instituțiilor abilitate să facă lumină în cazul șantierului de la Lupoaica (galerie foto)

Făgădău despre investiția familiei Bucovală de la Lupoaică - „Nu am mai văzut atâta emoție de la Cazino! Nu am să-mi reproșez nimic din punct de vedere legal!“

UPDATE Deputatul USR Stelian Ion, precizari legate de construcția imobilului de la „Lupoaică”

Concluziile Direcției Județene de Cultură Constanța, cu privire la săpăturile de la imobilul de lângă Lupoaică - „Aproape jumătate din suprafața ce urma a fi afectată de construire nu a fost cercetată”

UPDATE. Pământul excavat din situl arheologic de lângă “Lupoaică” care conține fragmente ceramice, dus pe un câmp din afara orașului (video) 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii