Făgădău despre investiţia familiei Bucovală de la Lupoaică - „Nu am mai văzut atâta emoţie de la Cazino! Nu am să-mi reproşez nimic din punct de vedere legal!“

În urmă cu aproape două săptămâni, o asociaţie constănţeană, „Verde Urban“, a publicat pe o reţea de socializare un filmuleţ realizat pe bulevardul Tomis, nr.49 A, acolo unde este deschis un şantier în vederea ridicării unei clădiri de birouri de către Bueno Comp SRL. Aceştia au reclamat existenţa unor buldozere care ar periclita un sit arheologic.
 
„Un concurs de împrejurări (un aviz ciudat al ministrului Culturii, votul pentru al consilierilor locali) a dus la aprobarea dubioasă a acestui proiect de construire a unei clădiri lângă Tribunalul Constanţa, la 10 metri de Lupoaică şi la intrare în piaţa Ovidiu, peste vestigii arheologice de mare valoare istorică şi patrimonială. Se observă în imagini ziduri antice, un posibil tunel… toate vor fi distruse de utilajele aduse într-o zi de sâmbătă, tocmai pentru a minimiza reacţiile oamenilor. Sperăm ca, din iunie, aceste mizerii să devină istorie”, scriau pe Facebook cei de la „Verde Urban“.

Facem precizarea că pe data de 18 septembrie 2019 Primăria Constanţa a emis autorizaţia de construire nr. 1552, pentru proiectul „Construire imobil S+P+3e-4e retras, birouri pentru organizaţii neguvernamentale şi alimentaţie publică în suprafaţă de maximum 5% din aria construită desfăşurată, împrejmuire teren şi organizare de şantier“.
 
Reamintim că, în vara anului 2018 Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a anunţat că nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul privind ridicarea imobilului de 4 etaje al lui Bueno Comp SRL. De asemenea, Bueno Comp SRL a obţinut, pe data de 6 noiembrie 2018, de la Primăria Constanţa, un act de urbanism. Este vorba despre certificatul de urbanism nr. 4641, care constă în „Construire imobil s+P+3 etaje - 4 etaj retras, cu destinaţia birouri pentru organizaţii neguvernamentale şi alimentaţie publică în suprafaţa de maximum 5% din aria construită desfăşurată, împrejmuire teren şi organizare de şantier“. Terenul viitoarei investiţii are o suprafaţa de 718 mp şi este situat pe bulevardul Tomis nr. 49 A - strada Traian, având numărul cadastral 242348. Acesta este deţinut de Stelian şi Liliana Bucovală şi Enache şi Carmen-Diana Bucovală, fiind situat în zona peninsulară, lângă Tribunalul Constanţa.

Bueno Comp SRL, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 2002, Bueno Comp SRL are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 400 de lei, integral vărsat, este compus din 40 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociaţi persoane fizice sunt Bucovală Stelian şi Bucovală Enache, fiecare cu 50% din capitalul social. Cei doi asociaţi sunt şi administratorii firmei, care se ocupă de restaurante. Cu 81 de salariaţi în anul fiscal 2016, firma a raportat o cifră de afaceri de 7.620.963 de lei şi un profit de 2.190.813 lei. De asemenea, în anul fiscal 2017, firma a avut 80 de salariaţi, un profit de 2.536.765 de lei şi o cifră de afaceri de 8.074.405 lei. Situaţia financiară pe anul 2018 arată astfel: 78 de salariaţi, un profit de 2.393.611 lei şi o cifră de afaceri de 10.018.396 de lei.
 

Poziţia primarului Decebal Făgădău în legătură cu scandalul de pe şantierul de lângă Lupoaică

 
„Mă bucur foarte multe că oraşul nostru are viaţă, că am văzut societatea civilă implicată şi interesată. Decojesc acest aspect de interesul politic şi spun că încurajez şi apreciez această implicare a societăţii civile. Mi-aş fi dorit ca ea să fi fost prezentă în toate etapele acestui proiect sau, de ce nu, din 2003. Atunci, un arhitect roman, Dorin Ștefan, a elaborat PUZ Peninsulă. Ce prevede acest PUZ – accent vertical, cu alte cuvinte un imobil P+8 sau mai înalt. Asta prevede din 2003 PUZ-ul zonei peninsulare.
 
Ştiu că domnul Stelian Bucuvală este membru PNL, că este unul dintre principalii sponsori ai PNL, ştiu că datorită dânsului mulţi dintre consilierii locali, judeţeni sau parlamentarii constănţeni sunt în funcţie. Știu că şi-a dorit ca acest proiect să fie implementat mai rapid. Îl cunosc pe Stelian Bucovală şi vă spun că i-am promis de la început că ştiu că este finanţator al PNL, dar administraţia mea nu va fi o ghioagă politică împotriva dânsului. Dar că, în schimb, mă voi asigura că fiecare pas legal va fi făcut cu sfinţenie. Tocmai de aceea, eu nu am tratat politic acest subiect, cu toate că aveam toate argumentele să o fac. Eu sunt Făgădău, PSD, ciuma roşie, Stelică Bucuvală este cel care i-a făcut pe mulţi, consilieri, parlamentari, cine sunt astăzi. El plăteşte campaniile electorale, potrivit Monitorului Oficial. Dar eu nu l-am tratat politic.
 
Vă spun traseul acestui proiect. Un traseu în care am fost singur, nu cu atâţia oameni cât s-au implicat acum. Pentru că PUZ prevedea accent vertical, P+8, noi am făcut o interpretare în cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism din primărie şi am spus că este maximum P+4. Cu alte cuvinte, de la dorinţa investitorului de a fi P+8, noi le-am impus P+4. Mai mult, am cerut un Plan Urbanistic de Detaliu. Acesta a fost elaborat după un parcurs de câţiva ani. Hotărârea a fost adoptată în septembrie 2018, dar procesul efectiv a fost demarat 2013, după care a obţinut avize, certificate de urbanism, avize de la toate instituţiile, adrese de imobil, avizul Comisiei de Circulaţie, o analiză în Comisia Tehnică, avizul Direcţiei de Patrimoniu, acordul vecinilor, viză cadastrală, a elaborat un studiu istoric, a prezentat un raport de consultare publică, adresă şi aviz de la IPJ.
 

Vi se pare că am făcut pe undeva vreo scurtătură sau vreo concesie? Nu. S-a aprobat PUZ-ul în şedinţă de CLM, urmând toate etapele de transparenţă, PUZ votat cu două excepţii de toţi consilierii locali prezenţi. Cele două excepţii au fost Andrei Popescu şi fostul consilier liberal Romeo Rezeanu.
 
După ce a intrat în vigoare hotărârea de adoptare a PUD-ului, în 2018, investitorul a depus actele pentru certificate de urbanism pe care l-a obţinut în decembrie 2018, după care a mers iar la instituţii după alte avize, inclusiv la Direcţia pentru Cultură, unde a obţinut un aviz cu condiţii, înainte şi după eliberarea autorizaţiei.
 
Pe 18.09.2019 obţine autorizaţie de construire, valabilă 12 luni cu posibilitatea de prelungire până la 36 de luni. M-am bucurat foarte mult atunci când am văzut că Ministerul Culturii că se impune condiţia de punere în valoare a vestigiilor. Întrucât avizul de la Minister nu era însoţit şi de anexă, noi am solicitat investitorului să meargă şi să obţine vizarea de la Ministerul Culturii pe fiecare filă în parte. Nu am favorizat pe nimeni.
 
Eu privesc această investiţie în trei dimensiuni: una legală, civică, morală, de comunitate, şi al treilea - politic. Din punct de vedere legal, până în momentul semnării autorizaţiei de construire, nu există nicio fisură, nicio favoare pe care eu sau altcineva din echipa mea s-o fi făcut investitorului. Și controlul ISC va confirma tot ceea ce vă spun. Mai departe, în ceea ce priveşte grija faţă de patrimoniu, mă bucur că jurnaliştii şi cetăţenii au trezit conştiinţa şi identitatea acestei zone şi vreau ca orice lucrare să fie privită la fel.
 
Vreau să subliniez faptul că orice competenţă a mea sau a Poliţiei Locale s-au încheiat în momentul în care eu am semnat autorizaţia de construire. Nu am să-mi reproşez nimic din punct de vedere legal, nici mie, nici echipei mele. Noi am respectat tot ce spune legea. Legal, proiectul are tot ce-i trebuie. Proiectul spune clar ce trebuie pus în valoare din punct de vedere al vestigiilor. Nu am mai văzut atâta emoţie de la Cazino şi mi-aş dori să vad acelaşi lucru şi în privinţa Casei cu Lei! Mi-aş dori să văd această emulaţie nu doar prin prisma politicului, pentru că suntem cu toţii constănţeni!
 
Din punct de vedere politic, unii vor să fure startul campaniei electorale, unii vor să manipuleze, iar alţii, ştiind care e legea, pentru că ei le fac, mint. Politic, acest subiect se va întoarce ca un boomerang, dacă uşor-uşor ne calmăm şi ne uităm cu toţii la hârtii. Eu pot să îi imput investitorului un singur lucru, ca om, iar Poliţia Locală şi-a făcut datoria pe acest subiect, legat de acces, de depozitarea pământului etc.”, a explicat primarul Decebal Făgădău.
 
Edilul-şef a adăugat că după ce lucrurile se vor calma speră să se discute în societatea constănţeană despre subiectele reale.
Făgădău a răspuns şi la o altă întrebare a societăţii civile, şi anume: de ce în cazul PUD-ului de elaborare a unei investiţii pe Mircea cel Bătrân, aproape de Poarta Mari a Cetăţii, CLM a votat în bloc pentru respingerea investiţiei, iar arhitectul-şef a propus expropriere de utilitate publică, iar în cazul investiţiei de la Lupoaică Primăria nu a procedat la fel? Primarul a afirmat că în prima speţă societatea şi autorităţile s-au sesizat din pripă, înainte să se demareze orice săpătură, pe când, în speţa de faţă, procedurile au fost demarcate în 2013.
 
Noul PUZ Peninsulă se coace de vreo cinci ani, iar în momentul de faţă, a adăugat Decebal Făgădău, „am abandonat etapa de avizare şi am cerut părerea specialiştilor. Este vorba despre ghidul de regenerare a Peninsulei. Până la elaborarea noului PUZ, vom merge pe documentul din 2003 şi acolo unde se impune şi PUD-uri”.
 

Citeşte şi:

Concluziile Direcţiei Judeţene de Cultură Constanţa, cu privire la săpăturile de la imobilul de lângă Lupoaică - „Aproape jumătate din suprafaţa ce urma a fi afectată de construire nu a fost cercetată”

UPDATE. Pământul excavat din situl arheologic de lângă “Lupoaică” care conţine fragmente ceramice, dus pe un câmp din afara oraşului (video)

UPDATE. Oficial de la IPJ Constanţa. Stelian Ion(USR) "Am reuşit să oprim construcţia de pe vestigiile cetăţii antice Tomis, în zona Lupoaică!