Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Nomenclatorul stradal din municipiul Constanţa, reactualizat Străzile General Vasile Milea și 23 August, reminiscențe comuniste (GALERIE FOTO+DOCUMENTE)
Nomenclatorul stradal din municipiul Constanţa, reactualizat: Străzile General Vasile Milea și 23 August, reminiscențe
25 Sep, 2023 17:00
25 Sep, 2023 17:00
25 Sep, 2023 17:00
ZIUA de Constanta
1128
Marime text
1128
Marime text
- Deși, conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Constanța 365/27.12.2022, nomenclatorul a primit avizele comisiilor de specialitate, două străzi identificate din cele 1036 poartă, în continuare, denumiri cu referințe directe către perioada comunistă a României. Este cazul străzilor General Vasile Milea și 23 August.
Consiliul Local al Municipiului Constanta a aprobat pe 27 decembrie 2022 Nomenclatorul stradal din municipiul Constanţa, aceasta fiind cea mai recentă formă a nomenclatorului. Documentul cuprinde 1036 de străzi.
Deși, conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Constanța 365/27.12.2022365/27.12.2022, nomenclatorul a primit avizul Comisiei de specialitate nr. 2 de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, dar și avizul Comisiei de specialitate nr. 5 pentru administraţie publică, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului, două străzi identificate din cele 1036 poartă, în continuare, denumiri cu referințe directe către perioada comunistă a României. Este cazul străzilor General Vasile Milea și 23 August.
Cine sunt cei care au aprobat Nomenclatorul
Componența comisiei nr. 2 de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură este următoarea: președinte, Gigi-Daniel Tatu (PNL), secretar, Cristiana Popescu (USR), membru, Mihaela Andrei (PNL), membru, Florin-Cătălin Iacob (USR), membru, Răsăuțeanu Costin-Ioan (PSD).
În comisia nr. 5 pentru administraţie publică, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului se află: președinte, Adriana Arghirescu (PNL), secretar, Mihai Ochiuleț (USR), membru, Costin Valeriu Avătavului (PNL), membru , Marius Tulică (PNL), membru, Florin-Daniel Cocargeanu (USR), membru, Perodin Dede (PSD), membru Tincu Cristian (PSD).
Consiliul local al municipiului Constanața are următoarea componență: Chițac Vergil, primar, PNL, Rusu Ionuț, viceprimar, PNL, Cocargeanu Florin-Daniel, USR, Andrei Mihaela, PNL, Arghirescu Adriana, PNL, Avătavului Costin-Valeriu, PNL, Badea Aura-Cerasela, USR, Caragheorghe Dumitru, USR, Casimceali Ateș, PNL, Călin Iulian, PLUS, Câmpeanu Adriana-Teodora, PNL, Dede Perodin, PSD, Dobre Ioana-Claudia, PSD, Garip Mirela, USR, Iacob Florin-Cătălin, USR, Merdinian Liviu, PSD, Mihăilescu Cristian, PSD, Nazîru Alexandru-Marian, PNL, Nicolae Irinela, PSD, Ochiuleț Mihai USR, Omocea Cristian, PNL, Popa Teodor, PNL, Popescu Cristiana USR, Răsăuțeanu Costin-Ioan, PSD, Șerbănescu Marian-Octavian PSD, Stavăr Vergea-Romeo, USR, Tatu Daniel-Gigi, PNL, Tincu Cristian, PSD, Hira Stere, PNL, Constantin Nicolae, PNL.
Strada General Vasile Milea din cartierul Palazu Mare. Generalul a comandat focuri de armă pe 17 decembrie 1989 la Timișoara
Strada General Vasile Milea, potrivit Google Maps, se află în cartierul Palazu Mare, din municipiul Constanța. În fapt, strada General Vasile Milea din Palazu Mare nu poate fi accesată, aflându-se în incinta unei proprietăți private.
Etimologic, strada poartă numele unui personaj politic comunist important. Generalul Vasile Milea s-a născut pe 1 ianuarie 1927, în Lerești, județul Muscel și a decedat pe 22 decembrie 1989, București.
A fost un politician comunist și un general de armată român, care a îndeplinit funcțiile de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1980-1985) și ministru al apărării naționale (1985-1989), cu rol important în Revoluția din 1989.
Rechizitoriul „Dosarului Revoluției“, despre generalul comunist Vasile Milea
Rechizitoriului Dosarului 11/P/2014 LINK ACTIV, ne mai arată că, printre altele, pe data de 17 decembrie 1989, „În urma convorbirilor avute cu Ceauşescu Nicolae, sub presiunea acestuia, ministrul apărării a comunicat la orele 13:30 (17.12.1989) pentru toată armata «Situaţia în Timişoara s-a agravat. Este ordin să intervină armata. Armata intră în stare de luptă. În judeţul Timiş este stare de necesitate.»
La orele 13:45, ministrul apărării a ordonat telefonic trimiterea pe străzile din Timişoara a unor tancuri de instrucţie cu echipajele constituite din comandant şi mecanic conductor. În faţa acestora au fost ridicate baricade, iar tancurile au fost blocate, unele fiind incendiate.
În jurul orelor 15:30, pentru conducerea unităţilor din Garnizoana Timişoara, a fost constituită o grupă operativă a MStM şi a organelor centrale ale MApN. Grupa a fost condusă de gl.mr. Guşă Ştefan – prim adjunct al ministrului apărării şi şef al MStM, gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor – prim adjunct al MApN, gl.lt. Chiţac Mihai – comandant al Garnizoanei Bucureşti, col. Gheorghe Radu – locţiitor al şefului Direcţei Operaţii din MStM, col. Cârneanu Gheorghe – locţiitor al comandantului CAAT, iar de la MI gl.mr. Nuţă Constantin – adjunct al ministrului de interne. Împreună cu această grupă, la Timişoara s-a deplasat şi secretarul CC al PCR - Coman Ion.
Mulţimile de manifestanţi au luat cu asalt sediul Comitetului Judeţean de Partid. Confruntarea din faţa sediului a fost extrem de violentă, iar sediul a fost cucerit, fiind distrusă inscripţia PCR de pe clădire.
Urmare ordinului ministrului apărării, efectivele MApN au fost suplimentate cu militari aparţinând UM 01233 Buziaş, UM 01140 Lugoj şi UM 01380 Arad. Două elicoptere militare au executat zboruri de recunoaştere deasupra municipiului, transmiţând operativ informaţii despre locurile unde se găseau aglomerări de persoane.
În jurul orelor 16:00 (17.12.1989) în Timişoara s-au executat primele focuri de armă. “
În ceea ce privește decesul generalului comunist Vasilea Milea, potrivit aceluiași rechizitoriului, „împrejurările în care s-a produs decesul ministrului apărării Milea Vasile au făcut și obiectul cercetării dosarului SPM nr. 68/P/1990, concluzia fiind acea de sinucidere“.
Stadiu „Dosarul Revoluției“
Dosarul a fost trimis spre soluționare inițial Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, instanță care și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București.
Oficial:
„Prin încheierea de ședință pronunțată în camera de consiliu, la data de 24 februarie 2023, ora 13.30, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Secției Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea către Curtea de Apel Bucureşti a cauzei în care a fost sesizată cu Rechizitoriul nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secția Parchetelor Militare.
În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989 orele 16:00 - 30 decembrie 1989, unul dintre inculpați nu a deținut funcția de șef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale şi, ulterior, de președinte al aceluiași organism, iar un alt inculpat, în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 - 27 decembrie 1989, nu a deținut funcțiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, organ central de putere distinct de instituția Guvernului României.
În consecință, față de funcțiile deținute de inculpați în perioadele menționate, în raport cu dispozițiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluționarea a cauzei în primă instanță.“
Strada a fost denumită în mandatul lui Radu Mazăre
Potrivit nomenclatorului, denumirea străzii General Vasile Milea a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local, de pe 8 aprilie 2004, în mandatul primarului Radu Ștefan Mazăre, hotărâre care stabilea atribuirea unor denumiri de străzi în zona Palazu Mare, din municipiul Constanța. Hotărârea a fost adoptată de 23 consilieri din 31 membri. La vremea aceea, componența Consiliului Local era următoarea: PSD - Dontu Gheorghe, Constantinescu Nicusor Daniel, Cristescu Corneliu, Bodeanu Nicolae, Chiforeanu Florentin, Foca Marian, Costea Cristian, Dobre Mircea, Bocanete Paul, Rusovan Dan, Caracoti Constantin, Ivascu Aurelian, Jidovu Dumitru, Neagu Marin, Dumitrache Ion, Stoica Gheorgh; PNL - Miron Dan, Butnaru Aurel, Marica Ion, Culetu Danut, Peride Nicolae, Voinescu Mugur; PRM- Hamza Ion, Prodan Ecaterina, Moldoveanu Alina, Ioana Elena; UDTTR - Bairam Saban; PUR - Iordache Dan Gabriel, Moisoiu Danut; PNTCD – Neagoe Corneliu, Rafte Pascal, Pop Mihai, PD - Anghel Panait.
La București numele generalului Milea a fost înlocuit cu Doina Cornea și General Paul Teodorescu
Cazul denumirii unei străzi cu numele generalului Milea nu este singulară. Un mare bulevard din București a purtat această denumire până în anul 2021. Potrivit Agerpres, Consiliului General al Capitalei a decis prin HCGMB nr.148/2.06.2021 schimbarea denumirii bulevardului Vasilea Milea din București în bulevardul General Paul Teodorescu (segmentul dintre Drumul Taberei si bulevardul Iuliu Maniu), respectiv Bulevardul Doina Cornea (segmentul dintre bulevardul Iuliu Maniu si Splaiul Independenței).
În referatul de aprobare a HCGMB nr.148/2.06.2021 se arată: „La 31 de ani de la eliberarea de comunism, societatea românească are nevoie mai mult decât oricând de o clarificare a locului şi rolului actorilor implicaţi în Revoluţia din 1989. Însă contribuţia fiecăruia dintre aceştia la succesul Revoluţiei din decembrie 1989 şi, mai ales, la încercarea de înăbuşire a acesteia, trebuie clarificată de istorici şi, după caz, de justiţie. Până la elucidarea tuturor acestor aspecte, cetăţenii municipiului Bucureşti au dreptul ca un bulevard important din capitală să nu poarte numele unui personaj controversat, ultimul ministru comunist al apărării, cel care a ordonat reprimarea manifestanţilor din municipiul Timişoara în 17 decembrie 1989 şi a celor din municipiul Bucureşti în 21 decembrie 1989”.
În referatul de aprobare a HCGMB nr.148/2.06.2021 se arată: „La 31 de ani de la eliberarea de comunism, societatea românească are nevoie mai mult decât oricând de o clarificare a locului şi rolului actorilor implicaţi în Revoluţia din 1989. Însă contribuţia fiecăruia dintre aceştia la succesul Revoluţiei din decembrie 1989 şi, mai ales, la încercarea de înăbuşire a acesteia, trebuie clarificată de istorici şi, după caz, de justiţie. Până la elucidarea tuturor acestor aspecte, cetăţenii municipiului Bucureşti au dreptul ca un bulevard important din capitală să nu poarte numele unui personaj controversat, ultimul ministru comunist al apărării, cel care a ordonat reprimarea manifestanţilor din municipiul Timişoara în 17 decembrie 1989 şi a celor din municipiul Bucureşti în 21 decembrie 1989”.
Strada 23 August - sărbătoare comunistă în memoria colectivă
Strada 23 August din Constanța este segmentată de bulevardul Mamaia și strada Chiliei, fiind una dintre străzile importante ale orașului.
Semnificația denumirii străzii este, de fapt, mai profundă decât am crede. La data de 23 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, regele Mihai I a organizat o lovitură de stat și l-a demis pe prim-ministrul Ion Antonescu, fiind sprijinit în acest demers de partidele politice. Tot atunci, monarhul a decis să întoarcă armele împotriva Puterilor Axei, anume Germania nazistă, Italia fascistă și Japonia imperialistă. Statul român a început apoi negocierile pentru un armistițiu cu Aliații și colaborarea militară cu Uniunea Sovietică.
La scurt timp, armata sovietică a intrat în România și, până în septembrie 1944, a controlat o mare parte din teritoriile țării. Practic, militarii URSS erau cei care controlau țara, România fiind, după actul de la 23 august 1944, sub controlul unei comisii aliate, alcătuită din Uniunea Sovietică, S.U.A. și Marea Britanie.
La sfârșitul anului 1944, comuniștii români acaparau încet, dar sigur puterea politică, având sprijinul total al Moscovei și al Armatei Roșii.
Fiind pus sub presiunea sovieticilor, regele Mihai I a fost nevoit să accepte demisia prim-ministrului Nicolae Rădescu, la data de 28 februarie 1945. Peste câteva zile, mai precis pe 6 martie 1945, în locul lui Rădescu a venit Petre Groza, liderul Frontului Plugarilor.
Astfel că, Guvernul Groza este sinonim cu instaurarea regimului comunist în România, ce avea să dureze până la Revoluția din 1989.
Ziua de 23 august a fost instaurată ca sărbătoare națională prin Hotărârea nr. 908 din 18 august 1949 și a fost celebrată până în anul 1989.
De asemenea, amintim că în județul Constanța se află și comuna 23 August, cu aceeași etimologie.
În secțiunea Documente puteți vizualiza Nomenclatorul stradal al municipiului Constanța, Hotararea de Consiliu Local privin aprobarea unor denumiri de străzi în zona Palazu Mare și Rechizitoriul din Dosarul Revoluției.
Citește și:
Nomenclatorul stradal al municipiului Constanța, lansat în consultare publică (DOCUMENTE)
Semnificația denumirii străzii este, de fapt, mai profundă decât am crede. La data de 23 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, regele Mihai I a organizat o lovitură de stat și l-a demis pe prim-ministrul Ion Antonescu, fiind sprijinit în acest demers de partidele politice. Tot atunci, monarhul a decis să întoarcă armele împotriva Puterilor Axei, anume Germania nazistă, Italia fascistă și Japonia imperialistă. Statul român a început apoi negocierile pentru un armistițiu cu Aliații și colaborarea militară cu Uniunea Sovietică.
La scurt timp, armata sovietică a intrat în România și, până în septembrie 1944, a controlat o mare parte din teritoriile țării. Practic, militarii URSS erau cei care controlau țara, România fiind, după actul de la 23 august 1944, sub controlul unei comisii aliate, alcătuită din Uniunea Sovietică, S.U.A. și Marea Britanie.
La sfârșitul anului 1944, comuniștii români acaparau încet, dar sigur puterea politică, având sprijinul total al Moscovei și al Armatei Roșii.
Fiind pus sub presiunea sovieticilor, regele Mihai I a fost nevoit să accepte demisia prim-ministrului Nicolae Rădescu, la data de 28 februarie 1945. Peste câteva zile, mai precis pe 6 martie 1945, în locul lui Rădescu a venit Petre Groza, liderul Frontului Plugarilor.
Astfel că, Guvernul Groza este sinonim cu instaurarea regimului comunist în România, ce avea să dureze până la Revoluția din 1989.
Ziua de 23 august a fost instaurată ca sărbătoare națională prin Hotărârea nr. 908 din 18 august 1949 și a fost celebrată până în anul 1989.
De asemenea, amintim că în județul Constanța se află și comuna 23 August, cu aceeași etimologie.
În secțiunea Documente puteți vizualiza Nomenclatorul stradal al municipiului Constanța, Hotararea de Consiliu Local privin aprobarea unor denumiri de străzi în zona Palazu Mare și Rechizitoriul din Dosarul Revoluției.
Citește și:
Nomenclatorul stradal al municipiului Constanța, lansat în consultare publică (DOCUMENTE)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
