LIVE TEXT Premierul Ilie Bolojan susține o conferință de presă după ședința de Guvern de astăzi, 23 iulie.Iată măsurile anunțate de la Palatul Victoria

În direct de la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan susține în aceste momente o conferință de presă decisivă, în cadrul căreia prezintă public concluziile și măsurile adoptate în ședința de Guvern desfășurată astăzi, 23 iulie 2026.

 

Declarația premierului Ilie Bolojan privind stadiul PNRR și Legea Salarizării:

„Buna ziua. Am avut astăzi ultima ședință de guvern înaintea sesiunii extraordinare a Parlamentului de săptămâna viitoare, în care discuțiile vor fi axate pe proiectele din PNRR. Vorbim despre finanțarea lucrărilor la autostrăzi, calea ferată și alte infrastructuri majore. Săptămâna viitoare este una extrem de importantă din punct de vedere parlamentar.
Vorim acum despre șase capitole importante care corespund unor proiecte expuse în Parlament:

1. Recompensarea personalului ANAF și Vamă: Un proiect depus care nu întâmpină probleme este cel legat de recompensarea personalului din ANAF și Vamă, în așa fel încât să fie combatută evaziunea fiscală. Proiectul este avizat de Comisie.
2. Statutul funcționarilor publici: Al doilea este cel referitor la funcționarii din administrație – un proiect propus de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Vor mai fi observații la proiect și se vor discuta standardele de performanță.
3. Codul Urbanismului: Al treilea este Codul Urbanismului, un proiect cu un impact de 970 de milioane de euro. Este în dezbatere și există un acord ca modificările la proiect să se facă, inclusiv pe aspectele care țin de București, astfel încât, din ianuarie 2028, modificările să fie gestionate de Primăria Generală a Capitalei.
4. Decarbonizarea: Al patrulea se referă la decarbonizare. Vorbim despre forme alternative de încălzire – pompe de căldură, energie geotermală etc. – astfel încât lemnul care se taie din pădurile României să fie într-o cantitate cât mai mică.
5. Incompatibilitățile (ANI) și Legea Salarizării: Al cincelea punct se referă la incompatibilitățile de la Agenția Națională de Integritate (ANI) – un proiect care, din păcate, nu a fost finalizat. În ceea ce privește Legea Salarizării, discuțiile vor continua și mâine, au continuat și astăzi, dar este puțin probabil să avem o dezbatere cel puțin săptămâna viitoare.

Referindu-mă la incompatibilități, la Legea Salarizării și legătura lor cu PNRR: PNRR este un instrument de dezvoltare al României și al tuturor țărilor europene, pentru stabilirea unor mecanisme prin care toate sistemele noastre să devină mai puternice și mai reziliente. Acest program a fost asumat de toată clasa politică încă din 2021. Aceasta înseamnă încredere pentru România, dar și o societate mai așezată și bazată pe reguli.

Unul dintre proiectele cele mai dificile, dar pasat de la un guvern la altul, este cel legat de Legea Salarizării. Așa cum știți, el trebuia adoptat în anii trecuți, dar fiind un proiect dificil în care nu poți mulțumi toate categoriile impactate, a fost amânat.

Am considerat însă că, chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, există o lege care ne ajută să nu mai recurgem la împrumuturi. Este vorba despre un mecanism stabil, cu o valoare de referință, prin care salariile ar urma să crească odată cu creșterea economică.
De asemenea, este un proiect care le permite celor rămași în urmă din punct de vedere al salarizării să îi ajungă din urmă pe cei care astăzi, prin diferite mecanisme și sporuri, au salarii mult mai mari. Gândiți-vă că avem ministere în care există salarii duble față de altele, pentru oameni care fac aceeași muncă.

Drept urmare, nu va scădea niciun venit. Se vor oferi compensații, iar la final vor crește două treimi din salarii. O treime din salarii ar urma să stagneze, astfel încât ceilalți să poată ajunge la același nivel.”

Miza financiară a proiectului: Salarii de 174 de miliarde de lei și 770 de milioane de euro din PNRR

„Aș face câteva precizări financiare, ca lucrurile să fie cât se poate de clar înțelese.
Noi am ajuns cu acest proiect pornind de la o realitate economică, și anume faptul că anul acesta avem o sumă estimată, un plafon de cheltuieli de personal pentru salariile angajaților din sectorul public, de 166 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB-ul României.
Iar anul viitor, prevederea bugetară care limitează plafonul de personal era de 7,9% din PIB, urmărind să scadă această pondere, ceea ce reprezintă aproximativ 174 de miliarde de lei.
Pe această cifră, deci pe diferența dintre 174 și 166 de miliarde, de 8 miliarde, dacă vă aduceți aminte, partidele care au făcut parte din fosta coaliție au semnat un acord sub patronajul Președinției, în care se angajau că vor continua discuțiile și vor susține acest proiect.

În așa fel încât, pe de o parte, România să încaseze cele 770 de milioane de euro și, pe de altă parte, să avem o lege de salarizare mai echitabilă, mai corectă în anii următori.”

Discuții cu sectoarele bugetare și noi acorduri privind fondul de salarii

„Au început, după acest acord, discuțiile cu sectoarele bugetare. În baza acestor discuții, Ministerul Muncii a constatat problemele care au apărut, pentru că legea este complexă, sunt tot felul de aspecte care țin de gradații și așa mai departe.
De asemenea, au văzut care sunt așteptările și, la final, după această rundă de discuții, propunerea pe care Ministerul Muncii a făcut-o a fost ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare.
Asta înseamnă că au fost purtate discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, în așa fel încât să ajungem la un acord care, pe de o parte, să țină cont de angajamentele României de a ne controla deficitul, de a-l scădea în anii următori, iar, pe de altă parte, să ne încadrăm în țintele care sunt stabilite.
Și atunci s-a acceptat un plafon de aproximativ 12 miliarde de lei, care reprezintă 8,1% din PIB, adică un fond de salarii ceva mai mare, nu 7,9%, dar reprezintă creșterea nominală a PIB-ului, adică o creștere cu 7,3%, așa cum este stabilită.
Ca atare, în baza acestor discuții, sigur, au continuat negocierile în grupul mediat de domnul consilier prezidențial Burnete și în aceste zile.
Și, sigur, pe parcurs au apărut discuții legate de drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, cum vor fi ele onorate, de actele subsecvente care trebuie publicate în aplicarea legii și de alte aspecte care țin de lucrul acesta.”

„Neadoptarea nu aduce nicio economie”: Argumentele pentru susținerea legii

„Consider că adoptarea acestui proiect este un lucru important pentru România. Nu este un proiect perfect, nu poți să ai proiecte perfecte pe astfel de legislații, dar aduce predictibilitate, aduce mai multă echitate.
Iar, în termeni de impact financiar, neadoptarea proiectului, în primul rând, ne aduce o pierdere importantă de 770 de milioane de euro, dar nu face nicio economie la cheltuielile cu salariile.
De ce? Vă rog să vă gândiți că, dacă acest proiect nu se aplică, indiferent ce guvern vom avea în toamna acestui an, începând cu data de 1 ianuarie vor fi indexate salariile.
Cu ce valoare vor fi indexate? Cel puțin cu inflația pe un an de zile, pentru că, așa cum știți, de doi ani de zile avem o inflație cumulată, sunt plafonate salariile, iar o indexare cu o cifră de aproximativ 7%, de exemplu, ne duce exact la această creștere de 12 miliarde.

Nu doar că nu vom mai avea niciun fel de economie, dar nedreptățile și inechitățile care există astăzi vor fi și mai mult potențate, pentru că va fi o creștere: cei care au mult mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au mai puțin vor primi și mai puțin.
Cumulat, așa cum v-am spus, cu pierderea acestei sume importante.
Și sper că, în al doisprezecelea ceas, vom găsi înțelepciunea necesară ca, în loc de sloganuri, de lucruri care sună bine, de așteptări care nu pot fi onorate decât în măsura posibilităților noastre economice, să venim cu soluții realiste.
Aceste discuții care au avut loc în aceste zile consider că au arătat care sunt soluțiile. Cei care au soluții de dat, care găsesc alte posibilități, cred că este corect să le spună, dar a nu vota un proiect nu este o soluție pentru România în anii următori.”

România, în întârziere cu jaloanele din PNRR din cauza ministerelor restante

„Presiunea asupra reformelor legislative vine în timp ce Guvernul a ratat și termenul pe care și-l stabilise pentru pregătirea documentelor aferente Cererii de plată nr. 5 din PNRR.

Aceasta este o procedură distinctă de pachetul legislativ prezentat de Ilie Bolojan și are o valoare brută de 2,66 miliarde de euro.
Din cele 75 de documente necesare, numai 44 erau în formă finală la 23 iulie. Alte 21 trebuiau corectate prin integrarea observațiilor MIPE, iar zece nu fuseseră transmise deloc.
Documentele lipsă vizau jaloane și ținte aflate în responsabilitatea Ministerului Mediului, Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor. MIPE a acordat instituțiilor un nou termen, până pe 30 iulie, pentru recuperarea restanțelor”.

 


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.