Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:31 15 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Lista deținuților politic exterminați la lucrările de la Canalul Dunăre - Marea Neagră! Studiu de caz Lagărul Peninsula (FOTO+VIDEO)

ro

24 Jun, 2023 16:37 2351 Marime text
  • Peninsula se afla în nord-estul orașului Constanța, alcătuind o peninsulă pe malul de nord-vest al lacului Siutghiol, formă geografică de unde îi venea și numele. Vecinii Peninsulei erau Năvodari, în nord-est, Mamaia-Sat, în sud, localitatea Valea Neagră, în nord-vest.
  • Penitenciarul Peninsula a fost înființat în 1949 și a funcționat până în anul 1954, când a fost desființat. Pe 7 decembrie 1955 a fost reînființat prin ordinul MAI nr. 060864.
  • Motivul înființării din 1949 era necesitatea asigurării de forță de muncă necalificată pentru lucrările de la Canal. În 1963, în urma desființării penitenciarului Constanța, Peninsula a preluat atribuțiile acestuia. Organizarea coloniei Penitenciarul avea în componență două secții: Mamaia-Sat și Culme.


Joi, 25 mai 2023, la Memorialul Poarta Albă a fost inaugurat „Muzeul în aer liber”, închinat deținuților politic exterminați de regimul comunist la lucrările canalului Dunăre - Marea Neagră, între anii 1949 și 1953.

Evenimentul a fost organizat de Filiala Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cu prilejul zilei Înălțării Domnului și a Zilei Eroilor.

Muzeul este alcătuit din 40 de plăci din granit negru.

Pe 30 dintre acestea sunt gravate numele și datele a 840 de deținuți politic, care au putut fi identificați în arhive, dintre cei 4 - 5000 de persoane exterminate la lucrările Canalului Dunăre - Marea Neagră.

Pe 8 plăci este gravat un scurt istoric al canalului din perioada 1949 – 1953, iar pe celelalte două sunt gravate traseul inițial al canalului și o hartă a gulagului din România.

În acest context, cotidianul ZIUA de Constanța prezintă lista decedaților identificați ale căror nume sunt gravate pe plăcile din granit.

În ediția de astăzi prezentăm lista celor decedați în Lagărul Peninsula, conform însemnărilor oficiale obținute de Paul Andreescu, fostul președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România – Filiala Constanța, care a petrecut luni de zile în arhivele primăriilor și a fotocopiat certificatele de deces.


1. Olteanu Gh. Ctin., din Mureș, n.1910, d. 05.1952
2. Chirculescu Dumitru, din București, n. 1906, d. 06.1952
3. Hudrea A.Sever, din Năsăud, n. 1910, d. 07.1952
4. Almaseanu Gh. Gh., din Gorj, n. 1898, d. 10.1952
5. Sfetozar I. Dumitru, din Iași, n. 1888, d., 11.1952
6. Vasiliu G. Ioan, din Brăila, n., 1898, d. 11.1952
7. Barghiu D. Enache, din București, n. 1922, d. 04.1953
8. Tone Nicolae, din București, n. 1914, d. 04.1953
9. Craciunescu I. Petre, din București, n. 1891, d. 05.1953
10. Minciu M. Constantin, din Crevedia, n. 1906, d. 05.1953
11. Cuzencu M Petre, din Rădăuți, n. 1920, d. 05.1953
12. Bordeianu D. Vasile, din Dorohoi, n. 1905, d. 05.1953
13. Pravat A. Nicolae, din București, n. 1897, d. 05.1953
14. Munteanu Ioan, din Constanța, n. 1914, d. 05.1953
15. Milos N. Victor, din Roșiori d.V., n. 1899, d. 06.1953
16. Prahoveanu I. Ion, din lărași, n. 1886, d. 07.1953
17. Marinescu I. Alex, din București, n. 1898, d. 08.1953
18. Oprea I. Vasile, din Focșani, n. 1902, d. 08.1953


Despre Lagărul Peninsula (Valea Neagră)


În mod oficial, acest penitenciar se numea Peninsula, însă majoritatea memorialiștilor îl indică sub numele Valea Neagră, sintagmă sugestivă pentru condițiile de detenție.


Peninsula se afla în nord-estul orașului Constanța, alcătuind o peninsulă pe malul de nord-vest al lacului Siutghiol, formă geografică de unde îi venea și numele. Vecinii Peninsulei erau Năvodari, în nord-est, Mamaia-Sat, în sud, localitatea Valea Neagră, în nord-vest.


Penitenciarul Peninsula a fost înființat în 1949 și a funcționat până în anul 1954,
când a fost desființat. Pe 7 decembrie 1955 a fost reînființat prin ordinul MAI nr.
060864.


Motivul înființării din 1949 era necesitatea asigurării de forță de muncă necalificată pentru lucrările de la Canal. În 1963, în urma desființării penitenciarului Constanța, Peninsula a preluat atribuțiile acestuia. Organizarea coloniei Penitenciarul avea în componență două secții: Mamaia-Sat și Culme.


Secția Mamaia-Sat era situată la 1 km de localitatea Mamaia-Sat și a fost înființată în vara anului 1956 pentru deservirea fabricii de cărămidă care avea permanent nevoie de forță de muncă.


Secția Culme fusese înființată ca unitate independentă în 1949 pentru asigurarea
forței de muncă la lucrările de construire a Canalului Dunăre-Marea Neagră. În 1953, unitatea a fost predată GAS Mihail Kogălniceanu, care a folosit-o până în 1958, când a fost preluată, din nou, de Direcția Generală a Penitenciarelor. Între 1960 și 1963, Direcția Generală a Penitenciarelor o predă MAI Constanța, care o folosește drept centru de instrucție.


Din 1963, Direcția Generală a Penitenciarelor încarcerează la secția Culme deținuți politici și de drept comun; în 1966 secția a fost desființată. În 1968 a fost reînființată, având destinația de penitenciar pentru deținuții recidiviști. Inițial, clădirile pentru deținuți și corpul administrativ au fost construite din scânduri și plăci de stufit, fiind înlocuite ulterior cu piatră și cărămidă.


Penitenciarul Peninsula avea 70 de barăci joase, în formă de H, majoritatea din lemn, acoperite cu carton gudronat. «Lagărul era înconjurat de o rețea de sârmă ghimpată înaltă de cel puțin trei metri, străjuită la colțuri de câte un observator înalt, cu acoperiș tronconic și deschis spre cele patru puncte cardinale», pentru buna vizibilitatea a santinelei.


Lângă poarta de acces se aflau clădirea administrației și barăcile soldaților. De-a
lungul laturilor lungi ale platoului erau înșirate barăcile deținuților, lungi de circa 20 m. Încăperea centrală destinată deținuților, avea priciuri duble și două, trei ferestre, dispuse pe lungime, și o sobă pe latura îngustă. În mijlocul lagărului era un platou pe care se făcea adunarea, numărarea deținuților, precum și formarea brigăzilor pentru muncă. Pentru fiecare două dormitoare era câte un „spălător comun cu 12 robinete, deasupra unui jgheab“.


Deșteptarea se dădea la 3.30 dimineața, urmată de apel, încolonarea pentru micul
dejun (un lichid cafeniu, un sfert de pâine și o bucățică de marmeladă) și plecarea la muncă.


Alimentația deținuților a fost menținută la limita subzistenței în toate lagărele de la Canal. La prânz se serveau două feluri de mâncare, însă ingredientele din care se găteau erau adesea alterate sau foarte sărace în proteine. În majoritatea rapoartelor
erau menționate probleme în legătură cu hrana deținuților (nici măcar necesarul de pâine nu era acoperit).


Asistența medicală


Ca în majoritatea închisorilor comuniste, nici la Peninsula conducerea nu era preocupată de ameliorarea stării de sănătate a deținuților. Erau scutiți de muncă doar cei cu febră mare sau cu răni grave. În rest, nimeni nu dădea atenție bolilor de inimă, ulcerului, astmului sau altor afecțiuni cronice.


Conform regulamentelor interne ale Direcției Generale a Penitenciarelor, era
obligatoriu ca unitatea să aibă un medic care să facă vizite lunare deținuților și să
întocmească foi de consultație pentru fiecare pacient. În 1956, comandantul coloniei, maiorul Stelea, se plângea conducerii DGPCM că nici măcar nu avea medic în colonie. Despre carantină, și ea obligatorie conform regulamentelor, nici nu putea fi vorba.


Maiorul Stelea promitea repartizarea uneia dintre cele patru noi barăci pentru carantină, însă lucrările de construcție nu erau încă finalizate.


Dreptul deținuților la carte poștală și pachet alimentar a fost rareori respectat în funcție de momentele de tensiune sau relaxare a politicii interne.


Efectivele coloniei


Din 1949 până în 1954, majoritatea „locatarilor“ Peninsulei au fost deținuți politici și foarte puțini de drept comun (condamnați pentru delapidare, furt sau înșelăciune).


Dintre deținuții politici, erau întemnițați aici foști membri ai partidelor politice,
legionari (toți cu pedepse mai mari de cinci ani) și internați administrativ (adică cei
care nu fuseseră condamnați în instanță).


Conform unui raport din 27 ianuarie 1968, capacitatea de cazare a penitenciarului
era de 2 000 de deținuți, însă din 1961, după construirea Fabricii de Confecții, aceasta s-a redus la 1 300 de locuri.


După datele oferite de foștii deținuți, primul lot, în număr de 600, a ajuns la Peninsula de la Cernavodă, în iunie 1950. Între 1951 și vara anului 1952,
populația concentraționară a Peninsulei a cunoscut un salt considerabil, de la 4.000 de deținuți la aproximativ 6.000, diferența fiind constituită din deținuți administrativi (80%) și deținuți cu pedepse sub cinci ani (10%). Alte studii plasează efectivele deținuți de la Peninsula între 6.000 și 8.500 de oameni.


Conform unor documente oficiale, între 1959 și 1967 de la Peninsula evadaseră 15
deținuți, doi dintre aceștia chiar din incinta unității, printr-o breșă făcută în gardul de sârmă ghimpată, profitând de faptul că santinela adormise în post.


Între 1964 și 1967, cinci deținuți fuseseră accidentați mortal la locurile de muncă, iar unul rămăsese infirm pe viață din același motiv. Din păcate, lipsesc datele pentru perioada anterioară anului 1964.


Conducerea coloniei se mândrea, în rapoartele oficiale, cu cele două evenimente în
care prezența de spirit a cadrelor salvase vieți și bunuri ale statului. În 1964, paznicii de la Peninsula salvaseră câțiva copii aflați într-un autobuz în flăcări. În anul următor, la fabrica de cărămizi de la Mamaia-Sat a izbucnit un incendiu care ar fi putut să distrugă unitatea în întregime, însă intervenția cadrelor a fost salvatoare.


Sursă prezentare lagăr: Dicționarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967).




PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și

Momente emoționante la Poarta Albă, la inaugurarea „Muzeului în aer liber”, închinat deținuților politic exterminați de regimul comunist (FOTO+VIDEO)

Asociația Foștilor Detinuți Politic - filiala Constanța își va alegea noua conducere, sâmbătă, 1 iulie 2023

Lista deținuților politic exterminați la lucrările de la Canalul Dunăre - Marea Neagră! Studiu de caz Lagărul 9 Culme (FOTO+VIDEO)

Lista deținuților politic exterminați la lucrările de la Canalul Dunăre - Marea Neagră! Studiu de caz - lagărele Medgidia și Poarta Albă (Foto+Video)


 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Vezi toate STIRILE VIDEO!

Ti-a placut articolul?

Comentarii