„Legea 165/2013 acoperă escrocheriile făcute de ADS” Cum se dau terenurile altora şi nu celor îndreptăţiţi. Inginerii financiare şi o lege care blochează restituirile!

Nu mai reprezintă o noutate pentru nimeni că Legea 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii, cunoscută drept „Legea Flutur”, i-a pus pe drumuri pe urmaşii foştilor proprietari rămaşi fără terenuri la colectivizare. Ca să poată beneficia de drepturi au fost trimişi la Arhivele Naţionale pentru a intra în posesia unor acte în vederea redobândirii proprietăţilor. De asemenea, au bătut drumul şi au trimis adrese la autorităţile locale şi la Agenţia Domeniilor Statului, insistând pentru dreptul lor. Insistând, de fapt, pentru un lucru care li se cuvine, şi anume să fie împroprietăriţi. Între timp, terenurile solicitate de moştenitori şi aflate în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului au ajuns pe mâna unor societăţi comerciale, care în baza unei redevenţe, încasează anual milioane de lei din subvenţiile la hectar acordate de stat. Astfel că oameni, care luptă de aproape un deceniu pentru drepturile lor, au ajuns să vadă cum proprietăţile, ce li se cuvin prin lege, au fost înstrăinate unor agenţi economici, în cazul nostru unei întreprinderi individuale, atenţie nu din judeţul Constanţa, ci din judeţul Tulcea. Oamenii ajung să se întrebe şi, pe bună dreptate - Statul pe cine reprezintă? Pe cei îndreptăţiţi sau face jocurile unor afacerişti? 

Aproape un deceniu de demersuri. „Aşteaptă să murim”

Prezentăm în rândurile ce urmează cazul a două moştenitoare, care ajunse la capătul răbdării, s-au adresat cotidianului ZIUA de Constanţa, sperând că vor reuşi cât sunt în viaţă să intre în posesia terenurilor pentru care se luptă în zadar de 7-8 ani. Acestea acuză că Agenţia Domeniilor Satului Bucureşti refuză să semneze protocolul de predare preluare, prin care să fie puşi în posesie cei îndreptăţiţi.
Felicia Borcescu se luptă din anul 2006 pentru a intra în posesia unui tren arabil de 17 hectare, pentru care a cerut în anul 2009 transferul de la Cobadin, care nu mai dispunea de teren agricol, la Peştera. În schimb, Eana Gherghina susţine că mama sa Stana Toboc solicită 28 de hectare de teren arabil. Demersurile familiei sale au început în anul 2005 când s-a luat legătura cu Primăria Aliman, pe raza acestei localităţi aflându-se terenul luat de comunişti. Pentru că Primăria Aliman nu mai dispunea de teren, şi în acest caz, moştenitorii se adresează Primăriei Peştera care le aprobă solicitarea, aducându-le la cunoştinţă că pe raza comunei Peştera ADS Bucureşti are aproximativ 700 de hectare, teren ce teoretic poate fi retrocedat. Cu toate acestea, punerea în posesie se lasă aşteptată, Eana Gherghina acuzând, la fel ca şi Felicia Borcescu, că ADS Bucureşti refuză să iscălească protocolul de predare preluare, prin care să fie puşi în posesie cei îndreptăţiţi.


„Aşteaptă să murim. Dacă nu o să mai fim noi şi nepoţii foştilor proprietari cine o să mai alerge pentru aceste proprietăţi?! Dânşii au dat terenul altora de-ai lor, care încasează şi subvenţii de la stat, în loc să ne dea nouă terenurile înapoi”, concluzionează Felicia Borcescu, rezumând astfel în câteva cuvinte drama trăită în ultimii opt ani. Nici Felicia Borcescu, nici Eana Gherghina nu au să aducă vreun reproş funcţionarilor Primăriei Peştera, ba din contră cele două moştenitoare afirmă că Primăria le-a susţinut permanent demersurile. Cât priveşte ADS Constanţa? Aici criticile nu au întârziat să apară. „Când am fost să aflu de ce ADS Bucureşti nu semnează protocolul de predare preluare, domnul Eremia (n.r. consilier juridic Eremia Valentin, de la ADS Constanţa) ne-a vorbit răstit. Mă cunoştea la acea dată întrucât până atunci m-am mai deplasat de câteva ori la dânsul. «Doamnă, nu v-am spus că nu depinde de mine, depinde de ADS Bucureşti!», aceasta a fost singurul răspuns pe care l-am primit de la domnul Eremia”, susţine Felicia Borcescu. 

Plângeri la Parchetul Constanţa

Atât Felicia Borcescu, cât şi Eana Gherghina, şi-au pierdut încrederea că vreodată li se va face dreptate, însă, cât le mai ţine puterea nu se dau bătute. De curând, cele două moştenitoare au făcut plângere la Parchetul Constanţa, în vederea soluţionării acestei chestiuni. „Am primit răspuns de la Parchet că au înaintat plângerea la organele de poliţie. Am sunat zilele trecute la Primăria Peştera pentru a afla dacă se face vreo anchetă la primărie şi mi s-a răspuns că nu, deşi a trecut o lună de când am făcut plângerea”, acuză Felicia Borcescu. 

Haos la ADS. Nu ştie stânga ce face dreapta

Pentru că atât familia Borcescu, cât şi familia Gherghina, aşteaptă să intre în posesia unor terenuri de pe raza comunei Peştera, am luat legătura cum reprezentanţii Primăriei Peştera pentru a afla punctul lor de vedere cu privire la procesul de redobândire a terenurilor conform Legii Flutur. Şeful autorităţii locale, Valentin Vrabie, ne-a pus la dispoziţie procesul verbal de delimitare a suprafeţelor încheiat la data de 19 martie 2009, care, culmea, deşi poartă semnătura ADS Constanţa nu a fost semnat de ADS Bucureşti. Primarul acuză că cei de la ADS Bucureşti nu au făcut decât să refuze semnarea acestui proces verbal, asupra căruia au cerut şi o revenire, deşi, aşa cum spuneam anterior, el purta semnătura celor de la ADS Constanţa. Altfel spus, ADS Constanţa a catalogat procesul verbal drept legitim, iar cei ADS Bucureşti l-au considerat greşit şi au cerut reînnoirea lui. Cum este posibil un asemenea lucru? Valentin Eremia, consilier juridic în cadrul ADS Constanţa, susţine că nu ştie unde s-a greşit în anul 2009(?!), acuzând că el s-a ocupat de acest proces verbal în anul 2013 şi că în cazul celui din 2009 nu se poate pronunţa.  „Mi-e greu să vă dau un răspuns. Eu răspund de faptele mele.

În anul 2013 eu m-am ocupat de întocmirea dosarului, iar dosarul este la această dată complet”, a afirmat Valentin Eremia, ştergând cu buretele anul 2009, an în care oamenii ar fi putut să fie puşi în posesie. Deşi nu este în măsură să dea detalii din anul 2009 cu privire la  activitatea instituţiei pe care o reprezintă, consilierul juridic Valentin Eremia ne-a demonstrat că este capabil să vorbească despre activitatea altor instituţii, al căror angajat nu este. În speţă, de activitatea Primăriei Peştera. Mai precis, consilierul juridic aruncă vina în curtea Primăriei Peştera, susţinând că din 2009 până în 2013, primăria nu a făcut revenire la procesul verbal de delimitare, fapt contrazis, însă, de şeful autorităţii locale. „Pot oricând să pun la dispoziţie toată corespondenţa dintre Primăria Peştera şi ADS, prin care să dovedesc că primăria a făcut toate demersurile necesare să-i pună pe oameni în posesie”, declară primarul Valentin Vrabie.

199 de hectare de la Peştera au ajuns la un tulcean

Şi pentru că în cazul moştenitorilor retrocedarea întârzie, între timp, alţii se folosesc de terenurile colectivizate de comunişti. Chiar de la consilierul juridic Eremia Valentin am aflat că o suprafaţă de 199 de hectare de pe raza comunei Peştera a fost închiriată anul trecut, pe 5 mai, Întreprinderii Individuale Sandu Alexandru Ciprian din judeţul Tulcea. Suprafaţa a fost concesionată „pe 20 de ani sau până la data retrocedării”.

Tulcenii – Da. Moştenitorii - Ba!

Întrebat cât mai au de aşteptat moştenitorii până la redobândirea proprietăţilor, Valentin Eremia nu a fost în măsură să ofere un termen, susţinând că din luna mai a intrat în vigoare Legea 165/2013 potrivit căreia a fost suspendată orice punere în posesie, în vederea inventarierii suprafeţelor de teren din întregul judeţ. Am studiat şi noi actul normativ cu pricinia ce reglementează finalizarea procesului de restituire. Ceea ce ne-a atras atenţia a fost faptul că potrivit articolul 11(1) „comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016”. Rămâne de văzut dacă punerea în posesie nu cumva va fi amânată. Motivaţia? Deşi până la data de 20 iunie la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale trebuia să se constituie, prin ordin al prefectului, Comisia locală pentru inventarierea terenurilor, ne aflăm în luna septembrie, iar acest lucru nu s-a întâmplat, potrivit reprezentantului ADS Constanţa. „Sincer nu ştiu să vă spun de ce nu s-au constituit aceste comisii. Acum două săptămâni la Prefectura Constanţa ni s-a promis că se vor constitui aceste comisii”, ne-a declarat Valentin Eremia. Cum formarea comisiilor întârzie, automat vor întârzia şi punerile în posesie, care, la cum decurg lucrurile, cel mai sigur, se vor realiza şi după data de 1 ianuarie 2016!

„Legea 165 este o lege perversă”

Întrebat despre Legea 165/2013, care a suspendat punerile în posesie, primarul comunei Peştera a afirmat următoarele: „Legea 165 este o lege perversă, care acoperă escrocheriile făcute de ADS, umilind continuu beneficiarii de drept ai acestor terenuri, care aşteaptă de zeci de ani semnarea unui protocol de predare preluare a acestor terenuri către Comisia Locală de Fond Funciar, iar aici ar dura doar cinci minute până când s-ar semna procesul verbal şi beneficiarii şi-ar recăpăta drepturile. De ce să dureze zeci de ani redobândirea proprietăţilor, fiind invocate fel de fel de subterfugii juridice care trenează de ani împroprietăririle? Îmi este ruşine să mai privesc oamenii în ochi când ştiu că sunt bătaia de joc a acestei instituţii populate de funcţionari publici foarte bine antrenaţi să blocheze acest proces foarte simplu”.

Şeful autorităţii locale susţine că în spatele acestui blocaj se află „interesul vădit al conducătorilor ADS, pentru că aceştia dau în arendă terenurile (adică drepturile cetăţenilor) unor persoane şi firme dubioase, care la rândul lor depun la APIA cereri de subvenţie pentru terenurile respective încasând astfel milioane de euro”. Primarul comunei Peştera a precizat că din cauza acestei situaţii create de ADS este pus în situaţia să pară neserios. „Sunt pus în situaţia în care să par eu neserios, ca primar, deşi am făcut toate demersurile ca moştenitorii să intre în posesia drepturilor cuvenite. Şi totul se întâmplă din cauza acestei instituţii parazit, care îşi păstrează posturile şi câştigă milioane de euro prin aceste inginerii financiare”, a conchis şeful autorităţii locale.