Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:10 16 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Insulă artificială în partea de sud-est a Portului Constanţa. Se face dezbatere publică

ro

19 Feb, 2019 00:00 1514 Marime text
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa raportul cu privire la impactul asupra mediului pentru proiectul privind dezvoltarea unei insule artificiale în prelungirea Danei 85.
 
Mai exact, este vorba despre proiectul „Dezvoltarea insulei - cheu de acostare pe latura de nord a insulei artificiale, inclusiv amenajarea zonei de legătură mal - insulă, în vederea deservirii viitoarei platforme industriale“, propus a fi amplasată în incinta Portului Constanţa, în prelungirea Danei 85.
 
APM Constanţa poate emite sau respinge acordul de mediu. Raportul poate fi consultat la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanţa şi la sediul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, din incinta Port, Gara Maritimă. Dezbaterile publice ale raportului privind impactul asupra mediului vor avea loc la sediul CN APMC, în data de 18.03.2019, începând cu ora 16.00. Publicul interesat poate transmite comentarii/opinii/observaţii privind documentele menţionate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanţa, până pe data de 18.03.2019.
 
Reamintim că, în toamna anului 2018, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a solicitat de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa acord de mediu pentru proiectul „Dezvoltarea insulei - cheu de acostare pe latura de nord a insulei artificiale, inclusiv amenajarea zonei de lângă mal - insulă, în vederea deservirii viitoarei platforme industriale”. Teritoriul pe care se va realiza investiţia este situat în Portul Constanţa, în zona insulei artificiale, cea mai mare parte fiind ocupată de acvatoriul portuar. Cheiul va fi construit în extremitatea nordică a insulei artificiale, iar legătura între mal şi insulă va fi amenajată între taluzul neamenajat în prelungirea Danei 85 de pe mal şi zona de nord-vest a insulei din dreptul acestuia.
 
Insula este situată în partea de sud-est a Portului Constanţa. Întreaga suprafaţa a insulei este teren câştigat asupra mării, prin umpluturi cu material rezultat din dragaje şi cu material adus din depozite.
Suprafaţa totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiţii este de cca 241.000 mp, din care cca 111.000 mp pentru lucrări de infrastructură şi cca 130.000 mp pentru lucrări de dragaj.
 
Zona vizată pentru implementarea proiectului este inclusă în intravilanul municipiului Constanţa, iar Planul de Urbanism Zonal al Portului Constanţa întocmit şi aprobat ulterior indică necesitatea realizării insulei şi a molurilor adiacente, ca urmare şi a concluziilor studiilor efectuate privind prognoza de trafic până în anul 2020, din care a rezultat o tendinţă de creştere a volumului de mărfuri care vor fi tranzitate prin Portul Constanţa.
 
Ca şi alte teritorii din port, şi acest teren este teritoriu de interes naţional. Se începe, astfel, dezvoltarea unei zone cu un mare potenţial de atragere a unui trafic important, valorificându-se în acelaşi timp şi teritoriul deja creat până în 1989, care până în prezent nu a produs niciun venit.
 
De altfel, zona asigură realizarea unor dane de mare adâncime, ceea ce conduce implicit la creşterea traficului şi operarea navelor de mare capacitate, sporind veniturile din aceste activităţi. Teritoriul denumit „Insulă” este mărginit de ape, la est fiind şenalul de acces în Portul Constanţa nord, iar la vest se află bazinul fluvio-maritim şi canalul de legătura. La nord se află bazinul danelor de minereu, iar în partea de sud este mărginit de digul de compartimentare existent prevăzut pentru execuţia la adăpost a lucrărilor hidrotehnice situate la nord de acestea.
 

Ce lucrări vor fi executate în cadrul proiectului

 
Având în vedere specificitatea amplasamentului, un criteriu foarte important avut în vedere la alegerea soluţiei constructive a fost acela ca acest coronament să fie executat în consolă spre apă pe maximum un metru pentru asigurarea liniarităţii frontului de acostare şi mărirea distanţei dintre cala navei şi corpul cheiului. Prin urmare, pentru realizarea cheiului cu adâncimea de - 19 metri s-a adoptat soluţia constructivă: chei din virole de beton armat de 100 tone/buc.
 
Construcţia cheiului are următoarele componente: patul de fundare; corpul cheiului; coronament; prism descărcător. Patul de fundare are rolul de a prelua direct sarcinile de pe talpa cheiului şi de a le transmite la terenul de fundare pe care se sprijină. Astfel, patul se va construi din anrocamente şi va avea o grosime de 30 m. În fata cheiului, patul va crea lăţimea de 6 m, iar pe uscat, de minimum 3 m, pentru a asigura preluarea solicitărilor transmise de chei. Spre bazin, patul va fi protejat la suprafaţă de circa 50 cm grosime cu blocuri de piatră pentru preluarea solicitărilor de antrenare generate de curenţii produşi de navă sau de cei naturali.
 
Corpul cheiului este alcătuit din pile de virole, care sunt elemente cilindrice de 12,5 m diametrul exterior, cu grosimea peretelui de 0,50 m şi înălţimea de maximum 2 m, având un volum de 40 mc şi greutatea de 100 de tone. Virolele, în număr de 11, sunt aşezate suprapus, iar lestarea se asigură prin umplerea lor cu piatră spartă. La partea inferioară se va executa un „dop” de beton. Pilele de virole se montează cu interspaţii, ceea ce necesită amenajarea acestui rost pentru ca anrocamentele din spate să fie reţinute şi să nu pătrundă în bazinul portuar.
 
La partea superioară, în zona coronamentului, cele două virole superioare se solidarizează prin turnarea unei fâşii de beton. Tehnologia de lucru este cea utilizată în mod curent, folosindu-se numai macarale plutitoare de 100 de tone. Realizarea unei suprafeţe mari de rezemare a virolelor prezintă avantajul stabilităţii generale a cheului, iar „dopul” de beton turnat la baza conduce la o mai bună rezemare şi conlucrare cu patul de fundare.
 
Coronamentul are rolul de a solidariza elementele din corpul cheiului, de a îngloba piesele metalice necesare accesoriilor de chei şi de a permite realizarea filei de rulare pe uscat a macaralei portuare. Totodată, acesta poate îngloba diverse trasee pentru utilităţi. Coronamentul se execută din beton armat turnat pe loc după consumarea tasărilor corpului cheiului. Aşa cum s-a mai menţionat, pentru asigurarea liniarităţii frontului de acostare şi mărirea distanţei dintre cala navei şi corpul cheiului, coronamentul va fi executat în consola spre apă. Pentru a reduce împingerea umpluturii în pat din platforma portuară care se transmite cheiului, imediat în spatele acestuia se execută un prism de anrocamente. Eficienţa maximă a acestui prism este atunci când înglobează complet planul de lunecare care se poate forma. Prismul se realizează din piatră brută.
 
Spre umplutură se amenajează un filtru invers, alcătuit din piatră nesortată, spartă sau elemente geotextile. Pentru realizarea teritoriului din spatele cheiului se execută lucrări de umplutură la nivel final variabil, între + 5 m în zona insulei şi până la +2,5 m în zona cheiului. Umpluturile se realizează prin depunerea în apă a materialelor argiloase provenite din dragaje. Până la cota de 1,0 m, umpluturile se vor realiza prin descărcarea din mijloacele de transport (barje), iar peste această cotă, materialul depus se va compacta.
 
Pentru a evita antrenarea umpluturilor în acvatoriul portuar, se efectuează lucrări de reţinere şi protecţie pe laturile pe care acestea nu sunt protejate, în special pe latura de est, unde agitaţia în bazin este intensă. Aceste lucrări constau în realizarea unui dig în lungul teritoriului, la adăpostul căruia se execută umpluturile. Pentru protecţia umpluturilor se prevede un prism din anrocamente amplasat la bază, deasupra căruia pe taluzul umpluturii se execută un strat din blocuri de piatră naturală. Prismul de anrocamente se execută cu mijloace plutitoare, cota superioară fiind de 0,5 m, lăţimea la coronament este de 5,0 m, asigurând astfel rezistenţa necesară la alunecare. Pe parcursul execuţiei lucrărilor, transbordul utilajelor, al materialelor şi all echipamentelor de pe malul portului principal pe insula artificială se va realiza temporar prin două rampe de acces, pentru utilaje plutitoare, una situată pe partea portului principal, iar cealaltă amplasată în zona de nord-vest a insulei artificiale. Aceste rampe vor fi utilizate în lucrările de construcţii pentru noul chei al insulei artificiale şi fac parte din organizarea de şantier. Rampele de acces vor fi preluate în stare de funcţionare de către beneficiar, astfel încât să asigure accesul până la definitivarea podului dintre portul principal şi cel insular.
 
Precizăm că, în zona de realizare a obiectivului de investiţie, sunt două amplasamente recomandate de Primărie şi care au avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa să poată fi utilizate ca depozite de materiale rezultate în urma dragajelor, dacă va fi necesar.
 
Citește și:
 
Cum vrea să-şi sporească veniturile CN APM Constanţa Insulă şi chei de acostare pentru nave mari. Detalii din proiect (document)

Proiect SF Insulă artificială şi drum suspendat în Port. Mazăre ştie de proiect?

 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii