FOTO. România relații diplomatice Columbia sărbătorește pe 20 iulie Ziua Independenței Naționale

 

• Republica Columbia sărbătorește în data de 20 iulie  Ziua Independenței Naționale
• Columbia este unica țară din America de Sud care are ieșire la ambele oceane: Atlantic cu 1.760 km și Pacific cu 1.448 km.
• Columbia se situează ca a  patra țară, după Statele Unite, Brazilia și Mexic, ca număr al populației.  

 
Republica Columbia sărbătorește astăzi, 20 iulie 2025 Ziua Independenței Naționale.
 
Relații diplomatice
 
Relaţiile diplomatice între România și Columbia au fost stabilite la 15 noiembrie 1967.
 
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Ambasada României în Republica Columbia este condusă de Claudia Tușa, însărcinat cu afaceri (din noiembrie 2020).
 
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Columbia este E.S. Manuel Pleșa.
 

Ambasada Columbiei în Polonia asigură reprezentarea diplomatică a țării în România.
 
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Columbia este E.S.  Assad José Jater Peña.
 
Scurt istoric
 
Columbia a fost descoperită de spanioli în 1499 în America de Sud.
 
De la începutul perioadelor de colonizare și cucerire, au fost câteva mișcări rebele sub dominația spaniolă, dar majoritatea au fost strivite sau au rămas prea slăbite pentru a schimba situația în general. 

Columbia  s-a menţinut colonie până la 20 iulie 1810, când s-a declanşat războiul de independenţă față de Spania. 
 
După 9 ani de război, s-a declarat Republica Marea Columbie, care includea şi actualele teritorii ale Venezuelei şi Ecuadorului (independente în 1830) şi provincia Panama (independentă în 1903).

Asasinarea primarului oraşului Bogota (liberal), în aprilie 1948, a declanşat războiul civil (1949-1958), în cursul căruia şi-au pierdut viaţa 280.000 persoane. După această perioadă, conflictul intern a căpătat noi caracteristici, dar situaţia politică a cunoscut o relativă stabilizare, fiind organizate periodic alegeri generale. În ultimii 40 de ani, acţiunile gherilei au condus la tensionarea treptată a situaţiei interne, din 1998 înregistrându-se o escaladare preocupantă a conflictului intern columbian.

Pentru soluţionarea problemelor ţării, în 1998, în mandatul preşedintelui Andrés Pastrana (1998-2002) a fost iniţiat „planul Columbia", sprijinit de SUA. Succesorul său, Álvaro Uribe Vélez (2002-2010), a elaborat o nouă politică, de aşa-numită "securitate democratică", care a vizat consolidarea autorităţii statului, combaterea terorismului şi reluarea dialogului de pace. Agenda „securităţii democratice” a fost păstrată de preşedintele Juan Manuel Santos (2010-2018), care a adăugat şi dimensiunea de „prosperitate democratică”. Principalele realizări ale mandatului său au fost semnarea acordului de pace cu gherilele FARC (Forţele Armate Revoluţionare Columbiene), deschiderea negocierilor pentru admiterea Columbiei în OCDE şi întărirea cooperării cu NATO, Columbia fiind singurul stat latino-american care are statut de „aliat global al NATO”.

Negocierile de pace dintre guvern şi gherilele FARC au început la 16 octombrie 2012, la Oslo, şi din noiembrie 2012 au continuat la Havana. Venezuela, Chile, Cuba şi Norvegia s-au implicat activ în sprijinirea procesului de pace, salutat, de asemenea, de UE, SUA şi majoritatea ţărilor latino-americane.

Acordul final de pace a fost semnat la 26 septembrie 2016, dar el a înregistrat un vot negativ la referendumul din 2 octombrie 2016. Atât guvernul, cât şi liderii FARC şi-au exprimat voinţa pentru continuarea eforturilor în direcţia păcii. Negocierile au dus la semnarea unui nou Acord final, la 26 noiembrie 2016, aflat în prezent în plin proces de implementare.
În semn de recunoaştere a contribuţiei sale, preşedintele Juan Manuel Santos a fost desemnat câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace în 2016.
 
 
Columbia, unica țară din America de Sud care are ieșire la două oceane
 
Așezată în nord vestul Americii de Sud și parțial în sudul Americii Centrale, Columbia este unica țară din America de Sud care are ieșire la ambele oceane: Atlantic cu 1.760 km și Pacific cu 1.448 km.

Columbia este a patra țară, ca mărime în America de Sud, după Brazilia, Argentina și Peru și a șaptea în Americi. Din toată suprafața, pământul ocupă 1.038.700 km pătrați iar apele au 100.210 km pătrați.

Teritoriul continental e divizat în patru mari regiuni geografice

- Anzii (compus din trei lanțuri muntoase: Cordiliera de vest, Cordiliera Centrală și Cordiliera de Est)
- Partea orientală a țării este caracterizată de terenuri joase și câmpii plane. Această parte e foarte împădurită și brăzdată de multe râuri ca Putumayo, Yapura, Meta, Guaviare, care se revarsă fie în Orinoco, fie în Amazon.  Partea de est a Columbiei, compusă din savană și păduri tropicale ocupă mai bine de jumătate din suprafața țării. 
 
Capitala țării este la Bogotá, iar principalele orașe sunt Barranquilla, Medellin, Cartagena, Santa Marta, Cucuta, Popayan, Bucaramanga, Tunja, Turbo, Buenaventura, Tumaco.
 



Conform Constituției din 1991, Columbia este compusă administrativ din 32 departamente, și un district capital, în rang departamental. Fiecare departament este condus de un guvernator ales pe un termen de 4 ani. Departamentele au propriul legislativ, și servicii publice, care emite Ordonanțe obligatorii, în teritoriul său de jurisdicție.

Fiecare departament e constituit din municipalități, conduse de un primar (alcade) ales pe o perioadă de patru ani. La rândul lor municipalitățile sunt compuse din corregimento-uri, conduse de un lider local (corregidor)

Teritoriile indigene, în Columbia, au fost create de comun acord între guvern și comunitățile indigene. Aceste teritorii ocupă, în Columbia o arie de 30 845 231 hectare, și sunt situate preponderent în departamentele Amazonas, Cauca, La Guajara, Guaviare Vaupes, și altele.

Densitatea populației este destul de ridicată, cu  49,58 milioane locuitori , număr estimat în 2024.Columbia se situează ca a  patra țară, după Statele Unite, Brazilia și Mexic, ca număr al populației. 

Diversitatea etnică în Columbia este rezultatul interacțiunii dintre indigeni, coloniști spanioli și africani. 
 
Religia majoritară este catolică - 63,6% din populație și 17,2% -protestantă.
 
Limba oficială este spaniola.
 
Forma de guvernământ

Forma de guvernământ a Columbiei este republică prezidențială.

Președintele este ales prin vot popular, pentru un mandat de 4 ani, și funcționează atât ca șef de stat, cât și de guvern.

Președintele este Gustavo Petro, ales din 7 august 2022.



 
Puterea legislativă este exercitată de Congresul Naţional, format din Senat (108 membri) și Camera Reprezentanților (188 membri). Ultimele alegeri au avut loc la 13 martie 2022. Senatorii şi deputaţii sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani, iar mandatul acestora începe la data de 20 iulie, ulterior datei alegerilor. În sistemul politic columbian, Senatul este camera superioară a legislativului.
Populațiile indigene beneficiază de protecție specială și au garantate 2 locuri în Senat și un loc în Cameră. Comunitățile afro-columbiene au asigurate 2 locuri în Cameră.
 
Profil economic

După decenii de creștere stabilă a PIB, Columbia a intrat în recesiune în 1999, refacerea a fost îndelungată și dureroasă. Columbia se confruntă cu o cerere internă și externă redusă, și conflicte armate interne serioase.

Principalele produse columbiene pentru export petrolul și cafeaua au un viitor incert din cauza diminuării extracției de petrol și prețului mic al cafelei pe piața internațională. În aceste condiții sunt necesare noi explorări petroliere. 
 
Distribuția pentru activitate economică în 2005 a fost: agricultură - 13,9%, industrie - 30,3%, servicii - 55,8%.

Moneda națională este peso (columbian – COP).
 
Cultura

Cultura Columbiană, formată prin interpătrunderea mai multor culturi, în special cea indigenă și cea spaniolă. Alături de aceste două straturi culturale importante, au mai exercitat influențe, popoarele caraibiene, africanii, și vecinii de pe continentul Sud-American.

Muzica tradițională, columbiană prezintă o mixtură de influență africană, indigenă și europeană, spaniolă în special. 
Bambuco este considerat genul național al Columbiei, din motive că a aparținut popoarelor ce locuiau aceste locuri dinaintea perioadei precoloniale.
 
Între anii 1939 și 1940, la Bogota, au fost publicate șapte caiete de poezie, care au avut un impact considerabil în țară. "Piedra y Cielo" au fost editate de poetul Jorje Rojas. În deceniul următor, Gonzalo Arango a inițiat mișcare nadaismului, ca răspuns al violențelor din acea epocă, infuențat de nihilism și existențialism.

A urmat boom-ul literaturii latinoamericane. Reprezentații columbieni ai acestei epoci sunt Gabriel García Márquez, premiat cu premiul Nobel pentru O sută de ani de singurătate. Álvaro Mutis, unicul columbian deținător al premiilor Cervantes și Príncipe de Asturias. Alți autori remarcabili sunt Fernando Vallejo (premiul Rómulo Gallegos) și Germán Castros Caycedo autorl cel mai vândut în Columbia după Gabriel García Márquez.

Cultura artelor plastice, în Columbia, are rădăcini adânci, cu origini în preistorie. Cele mai vechi evidențe, în formă de mici statui de aur, care au ajuns până în vremurile noastre, sunt atribuite triburilor Tumaco. Siturile arheologice de pe coasta Pacificului, au furnizat o importantă colecție de artizanat antic. Această colecție, lucrată în aur, datează din anul 325 î.e.n., și se află la Muzeul Aurului din Bogotá.




Cultura San Agustin reprezintă un alt aspect al sculpturii indigene, preistorice. Aproximativ între anii 200 î.e.n. și 800 e.n. au fost înălțate centre ceremoniale, sarcofage, și monoliți înalți de piatră. Unele dintre figurile zoomorfe și antropomorfe pot avea până la 5 metri înălțime.
La fel ca și celelalte forme de manifestare culturală, după colonizarea teritoriilor de către spanioli, artele plastice s-au dezvoltat prin joncțiunea culturilor spaniole, indigene, africane.

Între 1984-2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 7 obiective culturale sau naturale din Columbia.
 

•  Portul, fortificațiile și monumentele epocii coloniale din Cartagena
•  Parcul Național Los Katjos
•  Vechiul centru istoric din Santa Cruz de Mompox
•  Situl arheologic Tierradentro
•  Situl arheologic San Agustín
•  Rezervația naturală Malpelo
•  Peisajul cultural al cafelei 

Pe teritoriul țării este activă o alertă de călătorie emisă de MAE.

Cetăţenii români care se deplasează în Columbia sunt sfătuiţi, cu insistenţă, să încheie o asigurare de călătorie, medicală şi de viaţă și să evite călătoriile neesențiale.

„Columbia este o ţară cu un nivel ridicat de criminalitate şi cu manifestări de violenţă cauzate de trupele de gherilă (FARC, ELN, EMC, etc.) şi de traficul de droguri. De asemenea, există posibilitatea producerii unor atacuri teroriste”, transmite MAE.
 
 
Adrese utile
 
Ambasada României în Republica Columbia este Carrera 7, Nr 92A-58, Chico, Bogota
Web: http://bogota.mae.ro/
 
Citește și
Galerie FOTO. Relații diplomaticeInsulele Solomon, țara insulară cu peisaje spectaculoase și o cultură indigenă bogată și diversă