Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:37 21 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Evaluarea activităţii Poliţiei de Frontieră Române desfășurate în anul 2019. Care sunt prioritățile pentru anul 2020

ro

17 Feb, 2020 21:31 713 Marime text
 
În anul 2019, Poliţia de Frontieră Română a urmărit îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare, atât în ceea ce priveşte optimizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere.

OBIECTIVE:

În derularea activităţilor specifice, Poliţia de Frontieră Română a vizat atingerea următoarelor obiective:

Gestionarea migraţiei ilegale şi a infracţionalității transfrontaliere înregistrate în zona de competenţă teritorială a poliţiei de frontieră, prin implementarea, într-o manieră unitară, a măsurilor specifice de prevenire şi combatere a acestora, coordonarea - în limitele şi condiţiile stabilite de lege - activităţilor desfăşurate de structurile subordonate şi derularea efectivă de acţiuni de prevenire şi cercetare a infracţiunilor circumscrise migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere.

Monitorizarea, coordonarea și evaluarea permanentă a activităților privind executarea controlului la frontiere, a modului de implementare a aquis-ului Schengen la nivelul structurilor subordonate şi urmărirea aplicării celor mai bune practici europene în activitatea de control la frontiere.
Asigurarea unei reprezentări de înalt nivel a statului român, a M.A.I. şi P.F.R. în relaţiile de cooperare cu structurile similare din ţările vecine, cu structurile partenere din ţările membre U.E., cu agenţiile europene, precum şi cu alte instituţii cu care se colaborează.

Asigurarea necesarului de resurse umane, tehnică, mijloace de mobilitate terestră şi navală, alte echipamente specifice, pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către toate structurile din subordine.

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ:

 Valorile de trafic înregistrate în punctele de control de trecere a frontierei au fost de aproximativ 69,8 milioane treceri persoane (56,8 milioane cetăţeni UE şi 13 milioane cetăţeni non-U.E.) şi 17,8 milioane mijloace de transport.

În comparaţie cu anul trecut, valorile de trafic pentru persoanele care au trecut frontiera României au crescut cu 10,7%, dar pe secţiuni de frontieră s-a constatat o creştere semnificativă la graniţa cu Bulgaria (38,7%).

În anul 2019 au fost constatate 19.384 fapte ilegale din care 8.231 infracţiuni şi 11.153 contravenţii.

Cele mai multe infracţiuni descoperite au vizat tentativa sau trecerea ilegală a frontierei (1.847 fapte), urmate de infracţiunile de fals şi uz de fals (1.379) şi de natură economico-financiară, inclusiv contrabanda cu bunuri (1.077 fapte).

Anul trecut, la frontiera cu R. Moldova au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală, numărul acestora reprezentând 23,5% din numărul de infracţiuni constatate la frontiera României. De asemenea, la aceeaşi frontiera au fost aplicate cele mai multe sancţiuni contravenţionale, 31,6% din numărul total.

În anul 2019 nu s-a permis intrarea în ţară pentru 7.743 cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale de intrare în ţară, înregistrându-se o creştere de 4,8% faţă de anul anterior. Principalele motive pentru care a fost dispusă măsura de nepermitere a intrării în ţară au fost: nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere, respectiv nu deţineau o viză valabilă sau un permis de şedere valabil.

Totodată, la controlul de frontieră au fost depistate peste 116.500 alerte Schengen ori naționale, respectiv au fost predate autorităţilor competente aproximativ 2.000 persoane, cetăţeni români şi străini, date în urmărire generală.

Pe linia migraţiei ilegale, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă 3.727 de cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera, din care 2.048 pe sensul de intrare în ţară şi 1.679 pe sensul de ieşire, mare parte dintre ei acţionând ilegal la frontieră organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi.
  • au fost depistate 699 grupuri de migranţi şi 256 de facilitatori, cetăţeni români şi străini, implicaţi în sprijinirea migranţilor în încercarea de a trece ilegal frontiera.
  • 2.684 au fost depistați acționând ilegal la frontiera verde, 827 dintre migranții depistați au încercat să treacă ilegal frontiera ascunși în mijloace de transport, iar celelalte 216 persoane au fost depistate încercând să treacă ilegal folosindu-se de alte metode (documente de călătorie și vize false, substituire de persoană, evitarea controlului de frontieră etc.)
  • 1.232 de persoane au solicitat acordarea statutului de azilant la structurile politiei de frontieră, fiind predate reprezentanților Inspectoratului General pentru Imigrări pentru întreprinderea măsurilor legale.
De asemenea, în perioada de referinţă, s-a intervenit pentru prevenirea intrării ilegale a peste 6.000 de persoane la frontiera româno-sârbă.

În ceea ce priveşte naţionalitatea persoanelor depistate în tentativă de trecere ilegală a frontierei, se constată că cei mai mulţi cetăţeni provin din următoarele ţări: Irak, Afganistan, Siria, Bangladesh, Algeria, Turcia, Iran, Somalia, Maroc şi Vietnam.

Comparativ cu anul 2018, se constată o creştere a numărului persoanelor depistate în timp ce încercau să treacă ilegal frontiera cu un procent de 24%.

Pentru gestionarea fenomenului migraţionist la frontierele României, au fost dispuse următoarele măsuri:
  • la frontiera cu Serbia, au fost menţinute în anul 2019 măsurile de acţiune derulate împreună cu forţele participante din cadrul MAI de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei de stat, şi cele de relocare a personalului şi a tehnicii de patrulare şi supraveghere, fiind executate misiuni de supraveghere aeriană cu sprijinul I.G.Av.
  • la frontiera cu Republica Bulgaria, de asemenea, au fost dispuse măsuri pentru întărirea supravegherii și controlului la frontieră, care au presupus inclusiv relocarea personalului şi a tehnicii din dotarea I.T.P.F. Giurgiu pentru întărirea zonelor de risc identificate.
Cazuri semnificative

* În data de 26.09.2019, în Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu s-a prezentat pentru a intra în ţară un cetăţean român care transporta, conform documentelor de însoţire a mărfii, struguri din Grecia pentru România. La verificarea mijlocului de transport, polițiștii de frontieră au depistat un compartiment special amenajat, în peretele lateral al autoutilitarei, în care erau ascunși douăzeci si patru de cetățeni irakieni și doi cetățeni sirieni, cu vârste cuprinse între 2 și 49 de ani.

Cei in cauza au declarat că au fost urcați autovehicul de doi cetățeni bulgari, iar pentru tot traseul, rudele lor urmau să plătească, în momentul în care ajungeau în România, suma de 5.000 de euro pentru fiecare persoană, unui bărbat care a organizat transportul.

Poliţiştii de frontieră au procedat la întreruperea călătoriei persoanelor, iar conform protocolului româno - bulgar aceştia au fost preluaţi de Poliţia de Frontieră Bulgară în vederea continuării cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale ce se impun.

* În data de 26.11.2019, poliţiştii de frontieră din cadrul P.T.F. Nădlac I - judeţul Arad au depistat, ascunşi în remorca unui automarfar, 48 de cetăţeni din Irak, Iran, Siria, Afganistan și India, pe care şoferul mijlocului de transport a încercat să îi scoată ilegal din România.

În cadrul verificărilor, polițiștii de frontieră au stabilit că cei în cauză sunt şase minori, trei femei și 39 de bărbați, solicitanţi de azil în ţara noastră.
Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de migranți pentru şoferul automarfarului şi de tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat față de cei 48 de cetăţeni străini.

Pe linia prevenirii şi combaterii contrabandei cu bunuri - au fost constatate 73 infracţiuni de natură economico-financiară şi 1.004 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală, valoarea bunurilor confiscate fiind de 225,3 milioane lei. Au fost depistate aproximativ 334 persoane în trecere sau tentativă de trecere ilegală a frontierei asupra cărora au fost descoperite bunuri care făceau obiectul contrabandei sau traficului ilegal cu bunuri. Se constată creșterea cu aproximativ 47,7% a valorii bunurilor descoperite/reținute de poliția de frontieră.

Au fost reţinute în vederea confiscării 4,6 milioane de pachete cu ţigări, având o valoare aproximativă de 51,7 milioane  lei, peste 3.299 kg tutun, 629 kg tutun narghilea şi au fost identificate şi destructurate 11 grupuri organizate în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost implicate 86 de persoane.

Cazuri semnificative

* În data de 2 februarie 2019, polițiștii de frontieră împreună cu lucrătorii vamali  de la Punctul de Trecere a Frontierei Halmeu, județul Satu Mare, au descoperit, disimulate în vederea sustragerii de la controlul vamal, sute de baxuri cu țigări ascunse, prin metoda capac, în coletele cu materialele din lemn.

În urma inventarierii ţigărilor s-a constatat că în coletele cu brichete din lemn era ascunsă cantitatea totală de 414.500 de pachete cu ţigări, diferite mărci, în valoare de 1.865.250 lei.

Întreaga cantitate de ţigări a fost ridicată în vederea confiscării de către poliţiştii de frontieră.

* În data de 13 martie 2019, polițiștii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Petea, județul Satu Mare, împreună cu lucrători din cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Oradea au descoperit cinci paleți pe care se aflau mai multe cutii care conțineau tutun vrac, pentru care persoana în cauză nu a putut prezenta niciun document de proveniență.

În urma inventarierii tutunului descoperit a rezultat cantitatea de 1.012 kilograme, în valoare de 868.000 lei.

Tutunul a fost ridicat în vederea confiscării, conducătorul auto fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a unui kilogram de tutun vrac, conform Codului Fiscal.

Alte bunuri reţinute în vederea confiscării:
  • 9.502 litri alcool;
  • 12,5 kg bijuterii din aur şi argint;
  • 173 kg chilimbar;
  • 335.000 euro şi 240.000 dolari;
  • 1.977 obiecte şi monede din Patrimoniul Cultural Naţional.
Cazuri semnificative

* La data de 06.05.2019, în P.T.F. Aeroport Internațional „Avram Iancu” Cluj, pe cursa Cluj-Napoca - Munchen cu destinație finală Beijing, a fost depistată o persoană de sex masculin, cetățean chinez, care deținea în bagajul de mână mai multe obiecte (cercei, lingurițe, brățări, inele, etc.) din metal de culoare argintie, care cântăreau 10,737 kg. În urma controlului efectuat asupra bagajelor de cală au fost descoperite aceleași tipuri de obiecte. Lucrătorii vamali au reținut bunurile respective în vederea expertizării pentru a se stabili dacă fac parte din Patrimoniul Cultural Național sau din categoria metalelor prețioase.

În cauză, polițiștii de frontieră au efectuat cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiunii de export ilegal, faptă prevăzută de art. 83 din Legea nr. 782/2000.

Pe linia infractionalităţii cu vehicule suspecte a fi furate - în perioada analizată, în zona de competenţă a poliţiei de frontieră au fost descoperite 248 autovehicule semnalate ca fiind căutate de autorităţi sau suspecte a fi furate (200 autoturisme, 25 microbuze, 2 motociclete, 15 automarfare și 6 remorci) fiind constatate 281 de infracţiuni.

Persoanele implicate în această activitate ilicită sunt cetăţeni albanezi, bulgari, croați, francezi,georgieni, germani, greci şi români.

Cazuri semnificative

* În data de 12 octombrie 2019, la Punctul de Trecere a Frontierei Petea, județul Satu Mare, s-a prezentat pe sensul de intrare în țară, pentru efectuarea formalităților de frontieră, un bărbat cu dublă cetățenie, româno-moldovenească,  în vârstă de 23 de ani, domiciliat pe raza  județul Argeș.
Acesta conducea un autoturism marca Porsche Cayenne, înmatriculat în Italia, an de fabricaţie 2018.

La controlul specific, polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare în urma cărora au constatat că autoturismul mai sus menționat este căutat de autoritățile din Italia.

Drept urmare, autoturismul în cauză, în valoare de aproximativ 475.000 lei, a fost indisponibilizat la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Petea.

* În data de 09.07.2019, la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu s-a prezentat pentru a efectua formalităţile de frontieră un cetăţean român care conducea o platformă pe care se afla un autoturism marca Tesla, model X, fabricat în anul 2016.

În baza analizei de risc, poliţiştii de frontieră au efectuat verificări suplimentare în urma cărora au constatat că autoturismul transportat pe platformă, figurează în bazele de date ca fiind bun căutat pentru confiscare, alertă introdusă de autorităţile din Norvegia în data de 27.06.2019.

În acest timp, lucrătorii noştri au observat, în imediata apropiere a punctului, staţionând pe marginea drumului, un alt autoturism Tesla, model S. Având suspiciuni cu privire la motivul prezenţei in zonă, şoferul maşinii a fost legitimat şi identificat ca fiind un cetăţean român, în vârstă de 39 de ani, care a declarat că aşteaptă o platformă pentru a transporta autovehiculul în Bulgaria.

Și de această dată, poliţiştii de frontieră au efectuat verificări cu privire la  autoturismul respectiv în bazele de date şi au contactat autorităţile norvegiene care ne-au informat că maşina aparţine unei firme de leasing din Norvegia, fiind astfel emisă o alertă de bun căutat pentru confiscare, în acea zi.
Faţă de cele constatate, cetăţenii români au declarat că transportau cele două autoturisme în Bulgaria, la solicitarea unui prieten și nu aveau cunoștință despre faptul că acestea se află în atenția autorităților.

În toate cazurile, şoferii au fost cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, iar la finalizarea cercetărilor au fost dispuse măsurile legale care se impun. 

Pe linia dreptului de proprietate intelectuală, în perioada analizată au fost constatate 301 fapte de natură infracţională referitoare la dreptul de proprietate intelectuala. Astfel, poliţiştii de frontieră - independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali au depistat bunuri contrafăcute purtând însemnele unor mărci internaţionale protejate, după cum urmează:
  • 105.247 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
  • 100.413 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie;
  • 26.010 perechi încălţăminte;
  • 118.254 bucăți alte produse (electrice, jucării, unelte, scutere, produse farmaceutice, articole marochinărie etc.).
Caz semnificativ

În data de 10.08.2019, ora 06.30, la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu s-a prezentat, pe sensul de intrare în ţară, la volanul unui autocamion înmatriculat în România, un cetăţean turc, în vârstă de 50 de ani, care transporta, conform documentelor de însoţire a mărfii, şerveţele din Turcia pentru o firmă din România.

Procedând la verificarea mijlocului de transport, poliţiştii de frontieră au observat că șnurul de siguranță al semiremorcii este secționat și relipit, fapt pentru care s-a procedat la deschiderea compartimentului marfă.

În urma controlului amănunţit, poliţiştii de frontieră au descoperit, ascunsă în spatele unui rând de cutii de şerveţele, zeci de bax-uri ce conțineau cantitatea totală de 39.518 flacoane cu parfum, ce purtau însemnele unor mărci cunoscute, susceptibile a fi contrafăcute.

La cercetări, şoferul a declarat că a fost angajat de un conaţional să transporte în România camionul încărcat cu şerveţele şi nu avea cunoştinţă despre faptul că în camion se află şi parfumuri.

Întreaga cantitate de parfumuri, în valoare estimată de 2.469.875 euro dacă ar fi fost comercializată ca produs de marcă, a fost predată Biroului Vamal Giurgiu, iar poliţiştii de frontieră au demarat cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunilor  de ”punere în circulaţie fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu marca înregistrată pentru produse identice sau similare” faptă prevăzută şi pedepsită de art. 90, alin.1, lit. b din Legea 84/1998, cu modificările și completările ulterioare și ”folosirea de acte nereale” faptă prevăzută şi pedepsită de art. 272 din Legea 86/2006.

Alte descoperiri, înregistrate în anul 2019, au fost:
  • 109 arme, majoritatea neletale, 3.561 cartuşe (majoritatea de vânătoare), 105.360 buc. materiale pirotehnice și 50 componente arme.

Pe linia combaterii si prevenirii braconajului piscicol, au fost constatate 1.112 infracţiuni de braconaj piscicol, aplicate 1.324 sancţiuni contravenţionale în valoare de 308.225 lei şi ridicate în vederea confiscării: peste 28.000 metri și 2.316 buc. plase monofilament  și cu fir textil, peste 439 alte unelte, 43 ambarcațiuni, 32 motoare bărci, 40 kg icre negre, 19,35 kg icre și 11.692 kg pește.                                                                                               

Caz semnificativ

* În data de 20.05.2019, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au identificat în Marea Neagră, un pescador turcesc aflat la braconat în Zona Economică Exclusivă a României. 

Echipajul pescadorului, format din 8 marinari, nu s-a supus somaţiilor legale ale poliţiştilor de frontieră şi a încercat să scape de urmărirea navelor PFR, fapt pentru care poliţiştii de frontieră au folosit gradual armamentul de la bordul navei, reușind astfel oprirea pescadorului turcesc. Ambarcaţiunea s-a scufundat,  echipajul fiind transferat la bordul uneia dintre navele P.F.R.

Comandantul ambarcaţiunii a fost cercetat în stare de arest preventiv, iar în cauză poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta,  au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie”,”pescuit ilegal și pescuit neraportat al calcanului”, „distrugerea sau avarierea unei nave ori a încărcăturii acesteia”, „conducerea unei nave de către o persoană fără brevet sau fără certificat de capacitate corespunzător”, „pescuitul comercial sau sportiv fără licență sau autorizație de pescuit”.

COOPERARE INTERNAŢIONALĂ:

Activitatea de colaborare a PFR cu structurile similare din statele vecine s-a derulat în condiţii foarte bune, fiind desfăşurate atât întâlniri de lucru la nivelul conducerii instituţiilor, cât şi activităţi specifice conform acordurilor în vigoare şi planurilor de cooperare încheiate, în domeniul asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat şi în domeniul cooperării pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere. Cu aceste ocazii au fost analizate problemele  înregistrate la frontiera comună, inclusiv pe segmentul fluidizării traficului la frontiere.

Pe parcursul deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, reprezentanții Poliţiei de Frontieră Române au avut o contribuţie importanta  în cadrul grupurilor de lucru, conform priorităţilor aferente şi calendarului reuniunilor (Grupul de lucru Frontiere / Comitet Mixt / Documente false, DAPIX - Schimb de informaţii, Comitetul Strategic privind Migrația și Azilul (SCIFA);

Cooperarea prin intermediul birourilor / centrelor / punctelor de contact la frontieră s-a derulat în condiţii bune, fiind transmise/primite către/din partea partenerilor de cooperare 23.370 cereri de asistenţă (10.830 cereri primite şi 12.540 cereri transmise) în domeniile: migraţie ilegală, falsuri în documentele de trecere a frontierei, autovehicule furate, fraudă vamală, identificarea persoanelor cu antecedente judiciare, etc.

În anul 2019, Poliţia de Frontieră Română a fost implicată în 12 operaţiuni comune și 4 proiecte operaţionale organizate sub egida FRONTEX, participând cu 257 poliţişti de frontieră, experţi în diverse profiluri. În cadrul operaţiunilor Frontex, au fost detaşate două nave maritime de patrulare, echipaje canine, autospeciale de patrulare şi de serviciu şi camere portabile cu termoviziune.

Implicarea Poliţiei de Frontieră în activitățile Agenției Frontex constă în participarea cu experţi / echipament tehnic la operaţiunile comune, organizarea de operaţiuni comune pe teritoriul ţării noastre, acordarea de asistenţă operativă pentru perioade limitate de timp, sub forma unor echipe de intervenţie la frontiere, participarea cu mijloace de mobilitate navală în cadrul activităților de prevenire și combatere a migrației ilegale la frontierele maritime externe ale Uniunii Europene, participarea la realizarea analizei de risc la nivel european cu ajutorul specialiștilor din structura de specialitate a Poliţiei de Frontieră Române, precum și prin pregătirea poliţiștilor de frontieră în cadrul sesiunilor / cursurilor special organizate.

În anul 2019, în cadrul operaţiunile maritime derulate de Agenţie, poliţiştii de frontieră români de pe navele P.F.R. au participat la misiuni în cadrul cărora au asigurat supravegherea frontierei maritime externe în Marea Egee, unde au reușit să salveze şi să transfere la bordul navelor aproximativ 600 de persoane, ce se aflau în pericol, pe ambarcaţiuni gonflabile care navigau sau se aflau în derivă pe mare.

P.F.R. a fost reprezentată de către 7 specialiști în cadrul Centrului Situaţional Frontex Centrului Naţional de Coordonare din Roma şi Centrului Local de Coordonare din Catania, în calitate de experţi în validarea incidentelor şi monitorizarea navelor suspecte. În cursul anului 2019, a avut loc ultima sesiune de selecție a personalului P.F.R., în vederea extinderii rezervei naționale de experți - EBCGT, care în momentul de față este constituită din 518 experți P.F.R., specializați în diverse profiluri. De asemenea, 208 polițiști de frontieră români au luat parte la activități de dezvoltare programe de pregătire, respectiv sesiuni de instruire specializate pe profilurile EBCGT organizate de către Agenţie, la nivel european.

UTILIZARE RESURSE:

Dinamica de personal:
  • aproximativ 93% procent de încadrare cu personal,
  • aproximativ 84% din personalul încadrat îşi desfăşoară activitatea în domeniul operativ şi 16% în cadrul structurilor.
Asigurarea necesarului de resurse umane la nivelul structurilor poliției de frontieră a fost unul din obiectivele prioritare ale instituţiei, în contextul în care P.F.R. are obligaţia îndeplinirii misiunilor specifice şi asigurării unui înalt nivel de supraveghere şi control a întregii frontiere, în special, a frontierei externe UE.

Astfel, în anul 2019, au fost efectuate demersurile necesare pentru încadrarea posturilor rămase vacante, atât cu absolvenţi ai unităţilor de învăţământ cât şi prin încadrare directă, din sursă externă.

Astfel, cifrele de şcolarizare la unităţile de învăţământ proprii s-au ridicat la aproximativ 600 absolvenţi încadraţi de la unităţile de învăţământ cu specific „Poliție de Frontieră”/alte unități ce oferă specializarea necesară P.F.R.

Pregătire profesională: 
  • 2.300 poliţişti de frontieră au participat la cursuri organizate  de către instituţiile de învăţământ ale P.F.R., M.A.I. sau instituţii naţionale specializate, în cadrul a 187 cursuri pentru dezvoltarea carierei/programe formative;
  • 272 poliţişti de frontieră au participat la cursuri de pregătire, specializare şi perfecţionare organizate sub egida FRONTEX, EUROPOL, CEPOL etc.
Antrenare / motivare personal:
  • 1.106 poliţişti de frontieră recompensaţi (cu 14% mai mult comparativ cu anul 2018)
  • 165 poliţişti de frontieră sancţionaţi disciplinar (în creştere cu 3,7% faţă de anul 2018). 7 agenți de poliţie de frontieră fiind destituiţi din funcţia publică.
În urma măsurilor implementate pe linia prevenirii şi combaterii actelor de corupţie, în anul 2019, la nivelul Poliţiei de Frontieră Române s-au înregistrat 61 de cazuri de rezistenţă la corupţie (desistări), fiind sesizate imediat structurile teritoriale D.G.A.

Resurse materiale:

Componenta tehnică a Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF) este constituită din subsistemele suport ale acestuia, astfel: control, supraveghere, comunicaţii fixe voce şi date, comunicaţii radio mobile profesionale, tehnologia informaţiei, infrastructură, mobilitate şi suport logistic integrat.

Acțiunile logistice din cadrul fiecărui subsistem - suport al SISF au fost realizate din sursele de finanțare derulate, preponderent prin programele fondurilor europene nerambursabile.

În anul 2019, au rămas ca prioritare dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii P.F.R., fiind derulate acţiuni pentru întocmirea și depunerea documentațiilor de proiectare, construirea sau modernizarea mai multor sedii. Sunt în implementare mai multe obiective de investiţii, finanţate prin Fondul de Securitate Internă pentru extindere, modernizare şi reabilitare sedii.

Proiecte finalizate:
  • construirea noului sediul al Sectorului Politiei de Frontieră Isaccea - Garda de Coastă,
  • reabilitarea termo-energetică a sediului  Sectorului Politiei de Frontieră Calafat, I.T.P.F. Giurgiu de la graniţa cu Bulgaria.
Proiecte in derulare:

Modernizare şi extindere - 2 sedii
  • P.F. Darabani, jud. Botoșani
  • P.F. Băneasa, jud. Constanța
Construire sedii:
  • Sediu nou U.N.I.P.
  • Sediu Disaster Recovery
  • Sediu S.P.F. Izvoarele Sucevei
Reabilitare termoenergetică 4 sedii:
  • P.T.F. Vama Veche
  • I.T.P.F. Giurgiu
  • S.T.P.F. Arad
  • I.T.P.F. Oradea
Reabilitare, construire, amenajare sedii prin programele de cooperare transfrontaliere RO-MD RO-UA
  • S.P.F. Tomeşti
Amenajare spaţii S.F.I.C.P.P.F. Iaşi
Depozit obiecte confiscate I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei
Pavilion administrativ I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei

În ceea ce privește sistemul de mobilitate terestră al Poliţiei de Frontieră Române,  acesta s-a dezvoltat prin achiziția unui număr de 65 autospeciale de patrulare, pentru munca operativă de teren. De asemenea, se află în derulare un proiect privind contractarea unor autospeciale de supraveghere cu termoviziune, în anul 2020 urmând să fie livrate  26 de autospeciale.

Referitor la echipamentele necesare asigurării supravegherii şi controlului frontierei a crescut gradul de dotare prin achiziționarea a 80 de camere portabile cu termoviziune fără răcire, respective 176 terminale mobile multifuncționale care au fost configurate și operaționalizate pentru integrarea în sistemul informatic al PFR, acestea fiind distribuite la nivelul structurilor teritoriale pentru utilizarea lor în activitățile specifice de control a documentelor la nivelul punctelor de frontieră.

Au fost derulate proceduri de achiziție publică pentru contractarea de echipamentele destinate controlului documentelor de călătorie, constând în video-comparatoare spectrale,lămpi raze UV staționare pentru examinarea documentelor,echipamente portabile compacte pentru examinarea documentelor și vizelor şi autospeciale pentru controlul documentelor și efectuarea verificărilor.

În situații particulare s-a avut în vedere repararea sau contractarea activităților de mentenanță corectivă pentru dotările existente care nu mai funcţionau la parametri normali: camere cu termoviziune, platforme de înclinare și rotire, radare, autospeciale de supraveghere cu termoviziune cu finanţare de la bugetul de stat şi din fonduri europene.

În ansamblu, nivelul actual de dotare pentru echipamentele mobile si fixe de supraveghere  a frontierei, precum si pentru mijloacele de mobilitate terestra si navala, asigură suportul misiunilor operative specifice, gradul de înzestrare fiind între 34 şi 66%.

Resurse financiare:

Fonduri bugetare: execuția bugetară a fost în proporţie de 99,96% şi s-a urmărit respectarea disciplinei financiare, asigurarea finanţării corespunzătoare, atât a activităţilor de supraveghere şi control a frontierei, cât şi a activităţilor financiar-logistice ale structurilor P.F.R., asigurării echilibrului financiar între ordonatori terţiari subordonaţi şi încadrarea cheltuielilor în limitele creditelor aprobate.

În ceea ce privește modul de gestionare al resurselor financiare, acestea au fost utilizate atât pentru acordarea drepturilor financiare ale personalului, cât și pentru achiziția de bunuri materiale necesare instituției, plata utilităților, carburanți etc.

În cadrul activităților de control derulate de către reprezentanți ai Curții de Conturi, nu au fost înregistrate neconformități sau abateri de la legislația în vigoare.

Fonduri financiare nerambursabile: Poliţia de Frontieră Română, prin intermediul structurilor de specialitate, a gestionat proiecte finanţate din FONDUL PENTRU SECURITATE INTERNĂ, precum şi proiecte finanţate din alte tipuri de fonduri europene (programe, mecanisme, instrumente financiare nerambursabile) pentru care finanţatori sunt Comisia Europeană, alte organisme, autorităţi şi instituţii naţionale şi internaţionale.

Programe derulate din fondul pentru securitate internă

Finanțarea alocată Poliției de Frontieră prin Fondul pentru Securitate Internă este de 108,69 mil. Euro.

Pentru componenta Frontiere şi Vize în anul 2019 alocarea a crescut cu 15%, față de valoarea alocată până în anul 2018, respectiv de la 88,6 milioane euro la 103,44 milioane euro. Finanţarea suplimentară alocată Poliţiei de Frontieră Române a fost destinată achiziţiei de echipamente de supraveghere și control, modernizării sistemului de supraveghere, dar şi pentru dezvoltarea și implementarea infrastructurii IT&C.

Anul trecut au fost implementate 34 de contracte de finanţare şi au fost semnate 3 contracte, în valoare de 3,44 milioane euro şi au fost semnate 6 contracte de finanţare, în valoare de 12,49 milioane euro.

Valoarea totală a contractelor de finanţare semnate până în prezent reprezintă un procent de 94,34% din finanțarea alocată prin Fondul pentru Securitate Internă.

Obiectul contractelor:
  • Mentenanţa sistemelor și echipamentelor de supraveghere, control şi comunicaţii
  • Achiziţie şalupe de intervenţie şi nave maritime de patrulare
  • Achiziţie echipamente de supraveghere şi control
  • Dezvoltarea şi implementarea infrastructurii IT&C pentru EES si ETIAS;
  • Amenajarea camerelor destinate desfășurării activităților de cercetare penală la nivelul P.F.R.
  • Construire şi reabilitare sedii P.F.R.
Proiecte finanţate din granturi ale comisiei, programe de cercetare-dezvoltare, fonduri structurale şi programe de cooperare transfrontaliere

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române participă în consorții, ca beneficiar, partener sau aplicant, în diferite proiecte de cercetare-dezvoltare, programe operaţionale de cooperare transfrontalieră şi a semnat contracte cu Comisia Europeană pentru două proiecte, în valoare de 4,3 milioane euro, în cadrul Programelor de Cooperare România-Moldova, România-Ucraina.

De asemenea, au fost finalizate 5 granturi în valoare de 400.000 euro, din care 2 de cercetare-dezvoltare (implementarea unei versiuni pre-operaţionale a platformei comune de informaţii în domeniul maritim între statele membre UE, dezvoltarea unui sistem integrat de supraveghere terestră şi maritimă la frontierele externe ale U.E cu alertarea imediată a operatorului) şi 3 granturi Fontex (dezvoltare de instrumente de pregătire).

PRIORITĂŢI 2020:

Pentru anul 2020, Poliţia de Frontieră Română îşi propune implementarea măsurilor ce vizează domeniul frontierei cuprinse în documentele programatice, strategiile naţionale, precum şi actele normative comunitare.
  • Asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de supraveghere şi control la frontieră şi în spaţiul de liberă circulaţie, inclusiv prin introducerea și utilizarea unor tehnologii moderne, la nivelul standardelor europene, în funcție de necesitățile operative;
  • Fluidizarea traficului prin punctele de frontieră, urmărind respectarea prevederilor aquis-ului Schengen, precum şi implementarea recomandărilor experţilor europeni;
  • Implementarea proiectelor de mare anvergură la nivel european:
  • Entry/Exit System - Sistemul Intrări/Ieşiri
  • ETIAS - Sistemul European de Informaţii şi Autorizare privind călătoriile
  • EUROSUR - Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor
  • SIS II – Sistemul de Informaţii Schengen de generaţia a II-a
  • ABC4EU - Sistemul de Porţi Automate pentru Controlul de Frontieră
  • Desfăşurarea activităţilor necesare pentru absorbţia la un nivel maxim a fondurilor comunitare nerambursabile destinate securizării frontierei externe a Uniunii Europene, prin achiziţionarea mijloacelor tehnice necesare desfăşurării misiunilor operative prevăzute în programele finanţate prin fonduri externe nerambursabile şi buget;
  • Menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare / cooperare, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional cu autorităţile cu atribuţii în managementul frontierelor şi cu structurile similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ţări vecine şi terţe;
  • Asigurarea resurselor umane, materiale şi logistice necesare implementării managementului integrat al frontierei;
  • Construirea noului sediu al Unităţii Naţionale de Informaţii privind Pasagerii.

Sursa foto: Poliția de Frontieră 

Ti-a placut articolul?

Comentarii