Este Ziua mondială a creierului. Campania de anul acesta, dedicată bolii Parkinson (video)

• Ziua mondială a Creierului se celebrează, în fiecare an, la nivel internaţional, în data de 22 iulie. Prima Zi mondială a Creierului  a fost sărbătorită în 2014.
• Creierul uman reprezintă unul dintre cele mai mari mistere ale vieţii, pe care oamenii de știinţă încă încearcă să le deslușească și să le explice.

La iniţiativa Federaţiei Mondiale a Neurologiei (World Federation of Neurology), începând din anul 2014, data de 22 iulie este rezervată Zilei Mondiale a Creierului.

Creierul uman reprezintă unul dintre cele mai mari mistere ale vieţii, pe care oamenii de știinţă încă încearcă să le deslușească și să le explice. Este însă evident că avem nevoie de creiere sănătoase! Creierele noastre sunt în pericol din ce în ce mai mare, știut fiind faptul că o treime din populaţie va dezvolta, în timp, demenţă sau accident vascular cerebral, iar bolile neurologice se situează pe primul loc în ceea ce privește dizabilitatea și pe locul al doilea în ceea ce privește mortalitatea. În fiecare an, pentru această zi este aleasă o anumită patologie, cu scopul de a alerta specialiștii din domeniul medical, dar și de a conștientiza publicul larg și de a promova o înţelegere și o îngrijire calitativ-superioară a patologiei respective.

Campania din anul acesta pentru Ziua Mondială a Creierului este dedicată bolii Parkinson, avându-l ca președinte pe prof. dr. Tissa Wijeratne (Australia) și urmând mottoul „Move together to end Parkinson’s disease”. Federaţiei Mondiale a Neurologiei i s-a alăturat Societatea Internaţională pentru Boala Parkinson și Tulburări de Mișcare (IPMDS) condusă de prof. dr. Claudia Trenkwalder (Germania). Tema este promovată la nivel mondial de fiecare societate profesională, specialiști din toată lumea dându-și mâna pentru un sprijin real în ameliorarea vieţii acestor pacienţi cât și a celor care îi îngrijesc.

BOLILE CARE AFECTEAZĂ CREIERUL, TOT MAI FRECVENTE

#Boala #Parkinson este o boală cronică, neurodegenerativă, care afectează în prezent, în lume, peste 7 milioane de persoane de toate vârstele, cu o prevalenţă în continuă creștere, pentru anul 2050 preconizându-se 12 milioane de pacienţi. Factorii de mediu (poluare, pesticide, solvenţi, metale grele) și creșterea speranţei de viaţă a populaţiei duc la un risc ridicat de apariţie a bolii Parkinson, asociind nu numai dizabilitate motorie ci și afectare cognitivă, psihiatrică și a unor funcţii vegetative cu impact major asupra calităţii vieţii pacienţilor, precum și a celor care îi îngrijesc.

În prezent, boala Parkinson dispune de numeroase tratamente simptomatice, din păcate însă, lipsesc cele etiologice și neuroprotectoare. Accesul la medic și la tratament este foarte diferit la nivel mondial, costurile pentru sistemele de sănătate sunt însemnate. De aceea, se fac eforturi mari pentru a sprijini și zonele defavorizate, pentru a asigura neurologi, dar și medici de alte specialităţi, care să conlucreze în echipe, pentru diagnosticarea și tratarea precoce și eficientă a acestei afecţiuni.

Prin educaţie medicală pacienţii trebuie să devină partenerii neurologului sau ai asistentei medicale specializate, să își poată exprima opiniile legate de tratamente în vederea personalizării acestora, să sprijine personalul medical prin completarea de jurnale, chestionare și printr-o atitudine proactivă și de încredere în personalul medical. Societatea de Boală Parkinson și Tulburări de Mișcare din ţara noastră susţine acest efort comun internaţional și va organiza, pe lângă diferite cursuri, și primul congres de boală Parkinson și tulburări de mișcare, în format virtual, în perioada 26-28 noiembrie 2020, potrivit postării de pe pagina de Facebook a Asociatiei Pacientilor cu Afectiuni Neurodegenerative din România. 

Bolile ce afectează creierul sunt din ce în ce mai frecvente și mai numeroase, așadar trebuie să facem cu toţii eforturi ca să salvăm #creierul:

„Creierul nostru este viitorul nostru!” Dr. Gabriela Mihăilescu

Creierul sau encefalul (lat. cerebrum, grec. Ενκέφαλον, encephalon) reprezintă partea sistemului nervos central aflată în interiorul craniului. El controlează numeroase funcții ale organismului precum bătăile inimii, mersul, generarea de gânduri și emoții. Creierul la animalele vertebrate este protejat de cutia craniană, fiind căptușit cu o membrană (meninge), scrie wikipedia.org.

Într-un creier uman există între 85 și 100 miliarde de neuroni, fiecare dintre ei având cam 10.000 de conexiuni. 

Creierul este format din trei părți principale: anterioară, medie și posterioară.

Encefalul cuprinde:

• trunchiul cerebral - aici își au originea 10 din cei 12 nervi cranieni, este sediul unor reflexe somatice și vegetative.
• cerebelul - extirparea sa generează astenie, astazie și atonie, care sunt atenuate ulterior prin compensare corticală.
• diencefalul - cuprinde talamusul, metatalamusul, subtalamusul, epitalamusul si hipotalamusul
• emisferele cerebrale - prezintă cea mai mare parte a sistemului nervos central.

 


Sursa foto: Facebook/ Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România

Sursa video: Youtube/ Medical TV