Impactul alimentației timpurii asupra creierului Un studiu recent dezvăluie legătura dintre dieta din copilărie și metabolismul adult

Ce efecte poate avea alimentația timpurie asupra comportamentului alimentar de mai târziu? Un studiu publicat recent în Nature Communications aduce noi date experimentale despre modul în care dieta din primele etape ale vieții poate influența dezvoltarea circuitelor cerebrale implicate în reglarea apetitului și a metabolismului.

Potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare - România, cercetarea, realizată de echipe de la University College Cork și APC Microbiome Ireland, a analizat efectele unei alimentații bogate în grăsimi și zahăr asupra unor modele animale. Șoarecii expuși precoce la acest tip de dietă au prezentat, la vârsta adultă, modificări persistente ale comportamentului alimentar și ale activității unor regiuni din hipotalamus asociate controlului senzației de foame și echilibrului energetic.

Aceste efecte sunt mediate, în mare măsură, prin axa intestin-creier (gut-brain axis), un sistem bidirecțional complex de comunicare în care microbiomul intestinal influențează funcționarea creierului prin nervul vag, metaboliți produși de bacterii (precum acizii grași cu lanț scurt) și neurotransmițători. În acest context, microbiomul acționează nu ca un simplu observator, ci ca un mediator activ între alimentația timpurie și programarea pe termen lung a comportamentului alimentar și a metabolismului cerebral.

Studiul evidențiază și rolul microbiomului intestinal în aceste procese biologice. Intervențiile realizate prin administrarea bacteriei Bifidobacterium longum și a unor prebiotice au redus parțial modificările observate, sugerând existența unei relații active între alimentația timpurie, microbiom și dezvoltarea mecanismelor neurobiologice implicate în comportamentul alimentar.

Autorii subliniază că rezultatele provin dintr-un model animal și oferă în primul rând informații despre mecanisme biologice.  Totuși, cercetarea consolidează ideea că primele etape ale vieții reprezintă o fereastră critică pentru dezvoltarea metabolică și neurologică.

Și în România, interesul pentru relația dintre alimentație, microbiom și sănătatea metabolică este prezent în cercetarea dedicată nutriției și prevenției. Spre exemplu, acad. Nicolae Hâncu a susținut constant importanța unui model alimentar echilibrat, apropiat de specificul regional carpato-danubian. Accentul pus pe alimente minim procesate, diversitate vegetală și moderație nutrițională se află în consonanță cu direcțiile actuale de cercetare privind relația dintre alimentația timpurie, microbiom și sănătatea metabolică pe termen lung- a mai precizat sursa citată.

Referință: Cuesta-Marti, C., Ponce-España, E., Uhlig, F., et al. (2026). Bifidobacterium longum and prebiotic interventions restore early-life high-fat/high-sugar diet-induced alterations in feeding behavior in adult mice. Nature Communications. DOI: 10.1038/s41467-026-68968-2

Foto: Expunerea timpurie la o dietă bogată în grăsimi și zahăr produce efecte de lungă durată asupra abundenței bacteriilor Bifidobacterium și B. longum, precum și asupra comportamentului alimentar la șoarecii adulți, cu diferențe între femele și masculi.