Dosarele CNSAS - „Tineretul şi „homo sovieticus” la mijlocul anilor 1950 în Republica Populară“

Începutul deceniului 5 al secolului XX a fost marcat în România de o represiune dură, de un val nemaintâlnit de arestări şi întemniţări. Un regim autoritar fusese instalat la Bucureşti, comuniştii preluaseră controlul absolut asupra întregii societăţi româneşti. Lucrurile fuseseră fixate pe un făgaş strict. Niciun derapaj de la această linie nu avea voie să apară. Armata Roşie şi consilierii politici sovietici inflitraţi în toate instituţiile statului român supravegheau atent orice decizie politică.

Autorităţile române, încercau să iasă timid pe scena politică internaţională pentru a obţine recunoaşterea din partea statelor occidentale, să acceadă în ONU etc. Una dintre condiţiile prealabile era să respecte principiile Convenţiilor de la Geneva, să transmită un semnal de „relaxare”. În acelaşi timp comuniştii români trebuiau să demonstreze ocupantului sovietic hotărârea nezdruncitată de a edifica comunismul în România. O acţiune timidă a fost declanşată în România prin eliberarea primilor deţinuţi politici din închisorile comuniste (vezi lotul înalţilor demnitari ai României regaliste, eliberat în vara anului 1955). În anii următori, cei mai mulţi dintre ei au fost din nou arestaţi, regimul încă nu era convins de „sentimenetele lor patriotice”.

Se observa o mişcare pendulatorie la nivelul politicii interne, mici măsuri de relaxare erau urmate de măsuri coercitive menite să ţină populaţia sub maxim control.
La începutul anului 1958, guvernul român a s-a semnat un acord cu URSS: sovieticii au fost de acord să-şi retragă soldaţii aflaţi pe teritoriul României. În acelaşi timp, o microglaciaţiune se instala pe plan intern.
În acest sens, interpretăm documentul de mai jos. O „gaşcă nebună” de tineri de 16-18 ani dorea să se simtă liberă, să danseze şi să adulmece libertatea prin intermediul muzicii şi dansului. Dar Partidul şi braţul său înarmat, Securitatea, veghează.

Simpla manifestare a admiraţiei pentru expresii ale culturii occidentale era considerată o ofensă adusă regimului comunist. Cei care săvârşeau această impietate erau înfieraţi, uneori chiar public, şi primeau acuze cum ar fi "atitudinea cosmopolită", "manifestări decadente" care îi puteau costa libertatea.
Înainte nu era mai bine.
Direcţia Miliţiei Reg. Stalin
Serviciul Miliţiei Judiciare
Referat nr. 113 din 18 februarie 1958

Făcându-se cercetări în cauza de la Școala Medie Mixtă Germană Nr. 2 din orașul Stalin s-au stabilit următoarele:

În noaptea de 25 spre 26 ianuarie a.c., în clădirea școlii, în sala de chimie și fizică de la parter, şi în sala de ședințe de la etajul II, a avut loc un carnaval la care au participat: profesori, elevi de la cursul cu frecvență și elevi de la cursul seral ai claselor VIII - XI. Carnavalul a început la ora 21:30.

La invitația făcută de elevul R.V., a participat și fotograful C.M., de la cooperativa Higiena, secția fotografică, Str. 7 noiembrie, orașul Stalin, pentru a face fotografii. Din materialele existente rezultă că la acest carnaval s-au dansat dansuri obișnuite, precum și acel dans american rock and roll, cu diferite figuri cu caracter obscen. S-a stabilit că astfel au dansat numiții: M.I. din oraşul Stalin, elev clasa IX seral, /…/ de 17 ani etate; S.U., elevă clasa X la acelaşi liceu /…/; B.U. elevă clasa a IX, de 16 ani etate /…/; G.E., elevă clasa a IX, de 16 ani etate; W.O., de 17 ani etate, elevă în clasa a IX; încă o elevă din clasa VIII de 15 ani, al cărei nume nu s-a stabilit, pecum şi doi foşti elevi cu numele B. și N. ale căror date se pot obţine de la şcoala medie germană.

Dansurile obișnuite au denaturat în dansuri americane, cu diferite figuri cu caracter obscen, aşa după cum rezultă din depoziţii şi fotografiile anexe.
Acest fotograf, în trecut, a fost agent al poliţiei burgheze. Între anii 1950-1956 a fost reţinut de către organele securităţii pentru chestiuni politice.
Din depoziţiile tinerilor rezultă că în timpul acestor dansuri, în cele două săli în care se aflau şi cadre din conducerea şcolii ca: director adj. S., profesori: B.H., O.H., W.O, S.H, care nu au luat nici o poziţie, complăcându-se şi ei în această atmosferă.

De asemenea, rezultă faptul că chiar directorul şcolii L.B. nu a avut o poziţie hotărâtă, mulţumindu-se doar să atragă atenţia la unul din aceşti elevi cu numele de B.

Cei în cauză, elevi, fiind interogaţi declară că acel dans american l-au învățat în aceeași seară, la carnaval, fără a preciza de la cine. Numitul C.M., fotograf, declară că întrebându-l pe M., în aceeaşi seară, de unde a învăţat să danseze astfel, acesta a răspuns că de acasă, din familie cunoaşte.

Faptele tinerilor arătaţi mai sus, se încadrează în articolul 578, Cod Penal, indice 4, combinat cu Decretul 324.
Întrucât faptele săvârşite ar putea să aibă şi un substrat politic și pentru faptul că tinerii în cauză sunt elemente minore, ancheta făcând obiectul unei anchete (sic!) penale obligatorii de competența procuraturii, propunem ca întregul material să fie predat organelor M.A.I. pentru verificări în continuare.
Cpt. de Mil. Mesaroş Constantin

Citește și: 

CNSASAproape 350.000 de români au emigrat legal din România, în perioada comunistă