Exodul românilor spre Ungaria, înainte de 1989. Statisticile Securității arată amploarea fenomenului

O nouă analiză publicată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în seria „Exodul tăcut”, scoate la iveală amploarea migrației din România spre Ungaria în perioada 1987–1989.

Documentele de arhivă descriu o populație care încerca să găsească orice cale pentru a ieși din România: plecări definitive aprobate oficial, rămânerea ilegală după excursii turistice sau trecerea clandestină a frontierei.

CNSAS descrie fenomenul drept „o radiografie a crizei sociale și economice profunde de la sfârșitul regimului comunist”.

În 1988, fenomenul a atins un nivel record: 6.562 de persoane au rămas ilegal în Ungaria după expirarea vizelor turistice sau de tranzit.

În primele opt luni din 1989, 5.406 de persoane au fost prinse în tentativa de trecere a frontierei, în timp ce alte 1.700 ar fi reușit să treacă fraudulos, potrivit documentelor Securității.


CNSAS notează că, începând cu 1989, „strategia fugarilor s-a mutat complet pe «fâșie»”, în contextul înăspririi condițiilor de acordare a pașapoartelor.

Fenomenul a avut o puternică dimensiune socială. Cei mai mulți dintre cei prinși încercând să treacă ilegal frontiera erau muncitori, dar printre cei care au părăsit România s-au aflat și ingineri, economiști, juriști, medici și profesori.

Un aspect surprinzător este că fuga nu i-a ocolit nici pe cei integrați în structurile politice ale regimului. CNSAS arată că 1.338 de membri PCR și 2.540 de membri UTC au rămas ilegal în Ungaria în timpul excursiilor.

Județul Bihor a fost principalul punct al acestui exod, cu 1.868 de treceri frauduloase, 3.284 de persoane prinse la graniță și 1.984 de turiști rămași ilegal.

Postarea CNSAS a generat și reacții privind diferențele dintre statisticile românești și cele din arhivele maghiare. Un comentator afirmă că „cifrele sunt mult subestimate”, susținând că, numai în primele opt luni ale anului 1989, grănicerii maghiari ar fi reținut 10.206 cetățeni români.


Un alt comentariu ridică o întrebare dureroasă despre soarta celor capturați: „Câți dintre ei au fost bătuți cu bestialitate, torturați, omorâți etc.?”

Dincolo de cifre, documentele descriu ultimele luni ale unui regim în care tot mai mulți români erau dispuși să își riște libertatea pentru a ajunge dincolo de graniță.

Așa cum sintetizează CNSAS, datele surprind „ultimele zbateri ale unui regim care încerca să controleze prin cifre stricte o populație care își căuta salvarea dincolo de granițe”.



Citește și
Distincții de la Guvern pentru 34 de funcționari CNSAS implicați în deconspirarea Securității. Cine face parte din conducerea instituției