Constanța Rezultatele provizorii ale Recensământului populației și al locuințelor, prezentate în cadrul Colegiului Prefectural

Astăzi, 18 mai a.c., prefectul județului Constanța, Silviu-Iulian COȘA, a convocat, în sistem mixt (fizic+online), Colegiul Prefectural, în cadrul căruia două instituții constănțene au prezentat analiza rezultatelor provizorii ale Recensământului populației și al locuințelor din România în anul 2021, pentru județul Constanța, dar și programul de extindere a pachetului minimal de servicii care se acordă în asistența medicală primară.

Potrivit Prefecturii Constanța, din datele colectate de Direcția Județeană de Statistică Constanța, rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și al Locuințelor, runda 2021, arată o populație rezidentă de circa 656 de mii de locuitori, în județul Constanța. Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (339,4 mii, reprezentând 51,7%) și trăiește în mediul urban  (432,9 mii, reprezentând 66,0%, față de 465,5 mii la recensământul precedent, reprezentând 68,2%).

Din punct de vedere al mărimii populației rezidente, județul Constanța se situează pe locul 5, după municipiul București și județele Iași, Prahova și Cluj.
Totodată, populația activă a județului Constanța este de 291,4 mii de persoane, fiind compusă din 277,4 mii de persoane ocupate și din 14 mii de șomeri. Populația inactivă cuprinde 364,6 mii de persoane, din care pensionarii reprezintă peste o treime (36,6%), la fel ca elevii și studenții (34,4%).

Casa de Asigurări de Sănătate Constanța a comunicat faptul că, începand cu 1 ianuarie 2023, a fost extins pachetul minimal de servicii care se acordă în asistența medicală primară persoanelor care nu fac dovada calității de asigurat, după cum urmează:

• Servicii medicale curative
• Servicii medicale de prevenție și profilactice
• Servicii medicale la domiciliu
• Servicii diagnostice și terapeutice
• Activități de suport
• Servicii de administrare de medicamente 

De asemenea, reprezentanții instituției au specificat că, pentru a putea beneficia de pachetul minimal de servicii medicale în asistența medicală primară, persoanele care nu fac dovada calității de asigurat au obligația să se înscrie pe lista unui medic de familie în mod liber ales, iar persoanele care nu fac dovada calității de asigurat și care sunt înscrise pe lista unui medic de familie, trebuie să se reînscrie pe lista aceluiași medic de familie sau a unui alt medic de familie, în mod liber ales.

Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat suportă, însă, integral costurile pentru investigațiile paraclinice recomandate și tratamentul prescris de medicii de familie.

Până în prezent, 216 medici de familie din județ au încheiat acte adiționale și au înscris persoane neasigurate care au solicitat servicii medicale. În luna februarie, de exemplu, 55 de medici de familie au raportat servicii medicale acordate unui număr de 182 de persoane neasigurate.


Pachetul minimal de servicii acordat în medicina primară

În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, persoanele asigurate, indiferent  de forma prin care a fost dobândită calitatea de asigurat, beneficiază de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, cuprinse în pachetul de bază, furnizate de  medicul de familie sau medicul specialist, în ambulatoriu sau în spital.

Persoanele neasigurate beneficiază gratuit de pachetul minimal, care cuprinde servicii medicale pentru situații de urgență, consultații de monitorizare a evoluției sarcinii și lăuziei, consultații de planificare familială, supravegherea şi depistarea bolilor cu potenţial endemo-epidemic, servicii de prevenție. Pentru analizele de laborator, investigațiile imagistice sau tratamentul recomandat de medicul de familie, persoanele neasigurate suportă integral costurile, fără a beneficia de rețete compensate.

Începand cu 1 ianuarie 2023 a fost extins pachetul minimal de servicii care se acordă în asistenţa medicală primară persoanelor care NU fac dovada calităţii de asigurat, după cum urmează:
■servicii medicale curative (serviciile medicale pentru situațiile de urgență medico-chirurgicală, consultațiile în caz de boală pentru afecțiuni acute, subacute și acutizări ale unor afecțiuni cronice, consultațiile periodice pentru îngrijirea generală a persoanelor cu boli cronice, consultații de monitorizare activă prin plan de management integrat pe bază de programare pentru bolile cronice cu impact major asupra poverii îmbolnăvirilor privind riscul cardiovascular înalt - HTA, dislipidemie și diabet zaharat tip 2, astm bronșic, boală cronică respiratorie obstructivă și boală cronică de rinichi);
■    servicii medicale de prevenție și profilactice (consultații preventive - sunt consultații periodice active oferite persoanelor cu vârsta între 0-18 ani, consultații în vederea monitorizării evoluției sarcinii și lăuziei, consultații preventive de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic care se acordă la cabinetul medicului de familie în mod activ adulților din populația generală - fără semne de boală, supraveghere - evaluarea factorilor ambientali, consiliere privind igiena alimentației, depistare de boli cu potențial endemoepidemic, consultații pentru acordarea serviciilor de planificare familială);
■    servicii medicale la domiciliu (se acorda de catre medicul de familie - în timpul programului de lucru pentru consultațiile la domiciliu, persoanelor nedeplasabile din motiv de invaliditate permanentă sau invaliditate temporară, persoanelor cu boli cronice sau cu un episod acut ce nu permite deplasarea la cabinet, copiilor cu vârsta de 0-1 ani, copiilor cu vârsta de 0-18 ani cu boli infectocontagioase și lăuzelor);
■    servicii diagnostice și terapeutice (se pot acorda exclusiv persoanelor înscrise pe lista proprie, la cabinet, la domiciliul persoanei sau la locul solicitării, în cadrul programului de lucru sau în cadrul unui program de lucru prelungit prin încheierea unui act adițional la contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate, după caz);
■      activități de suport (eliberarea documentelor medicale, potrivit domeniului de competență, necesare pentru evaluarea și reevaluarea în vederea încadrării în grad de handicap, eliberarea certificatului medical constatator al decesului - cu excepția situațiilor de suspiciune care necesită expertiză medico-legală);
■    servicii de administrare de medicamente (administrarea schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat).
 
Pentru a putea beneficia de pachetul minimal de servicii medicale în asistența medicală primară, aşa cum este el prevăzut de HG nr. 1540/2022, persoanele care NU fac dovada calităţii de asigurat au obligația să se înscrie pe lista unui medic de familie în mod liber ales, iar persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat și care sunt înscrise pe lista unui medic de familie se reînscriu pe lista aceluiași medic de familie sau a unui alt medic de familie, în mod liber ales. Înscrierea/reînscrierea se realizează pe baza cererii de încriere pe care asiguraţii o regăsesc la cabinetele medicilor de familie.
 
Persoanele care NU fac dovada calităţii de asigurat suportă însă integral costurile pentru investigațiile paraclinice recomandate și tratamentul prescris de medicii de familie

Potrivit CAS Constanța, lista cuprinzând medicii de familie aflaţi în relaţie contractuală cu CAS Constanța care au încheiat acte adiţionale ce au ca obiect contractarea și decontarea serviciilor medicale acordate persoanelor neasigurate este publicată pe pagina web, la sectiunea Furnizori de servicii medicale - Medici de familie.

În prezent, 216 medici de familie din județ au încheiat acte adiționale și au înscris persoane neasigurate care au fost solicitat servicii medicale. În luna februarie, 55 de medici de familie au raportat servicii medicale acordate unui număr de 182 de persoane neasigurate. 

Servicii de prevenție

Serviciile de prevenție se acordă de către medicul de familie pentru toate categoriile de vârstă, astfel:
 

0 – 3 ani	4 – 18 ani	18 – 39 de ani	40 + ani
La externarea din maternitate	O dată pe an	O dată la 3 ani	Pachet de prevenție     anual
1,2,4,6,9,12,15,18,24 și 36 luni		O dată pe an pentru persoanele cu risc crescut	O dată la 3 ani pentru persoanele neasigurate

 
 
 
                                                       Până la 3 consultații în interval de 6 luni

Evaluare                Intervenție                           Monitorizare

Pachet anual            - stil de viață
de prevenție           - risc cardiovascular
pentru 40+ ani        (tensiune arterială, colesterol,glicemie)
                                          -risc oncologic
                                          -risc privind sănătatea mintală
                                           -risc privind sănătatea reproducerii
 
Conform CJAS Constanța, începând cu luna iulie 2021, investigațiile recomandate de medicul de familie în cadrul consultațiilor de prevenție pentru asigurații cu vârsta de peste 40 de ani sunt decontate din FNUASS și pot fi efectuate de furnizori aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate și peste valoarea de contract.

În cadrul pachetului de servicii decontate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate la nivelul asistenței medicale primare sunt prevăzute servicii de prevenție pentru toate categoriile de vârstă. Printre consultațiile de prevenție oferite de medicii de familie (în cadrul cărora se poate recomanda și un set de analize medicale de laborator) se numără și cele destinate persoanelor asimptomatice cu vârsta peste 40 de ani din listele proprii, adică acelor persoane care nu sunt în evidența medicului de familie cu boli cronice și nici nu manifestă semne de boală.

Tocmai pentru că aceste persoane se consideră pe deplin sănătoase, se adresează rar medicilor, doar în cazul afecțiunilor acute, riscând să dezvolte boli cronice „ascunse” (fără simptome) care să fie depistate de abia într-un stadiu avansat, în care pot apărea complicații, invalidități și chiar decese premature, iar tratamentele să fie dificile, dureroase și costisitoare, sau chiar ineficiente.

„O atenție deosebită necesită în special persoanele de peste 40 de ani, deoarece, după această vârstă incidența bolilor cronice crește semnificativ.
Prin pachetele de prevenție, CNAS urmărește să încurajeze persoanele menționate să-și verifice periodic starea sănătății, dar și medicii de familie să acorde activ consultații preventive, în cadrul cărora să evalueze comportamentele cu impact global asupra sănătăţii (stilul de viaţă: fumat, consum problematic de alcool, activitatea fizică, dieta etc.), riscul cardiovascular, oncologic, sănătatea mintală, sănătatea reproducerii, și să intervină asupra riscurilor modificabile.
Pe termen mediu și lung, această abordare va conduce la creșterea calității vieții pacienților, care astfel sunt depistați precoce și tratați într-un stadiu incipient al bolii, la reducerea costurilor asociate bolii, dar și la diminuarea numărului de servicii medicale spitalicești, în favoarea celor de medicină primară (inversarea piramidei serviciilor medicale).
Persoanele cu boli cronice aflate pe listele medicilor de familie beneficiază de consultații periodice lunare decontate din FNUASS pentru supravegherea evoluţiei bolii, continuitatea terapiei, screeningul complicaţiilor, educaţia privind îngrijirea şi autoîngrijirea etc.. Dacă medicul de familie, în urma evaluării riscului dezvoltării altor afecțiuni, constată că pacienții respectivi au anumite simptome sau rezultate ale analizelor în afara valorilor normale, poate acorda în plus și consultaţii de monitorizare activă (management de caz) pentru bolile cronice cu impact major (hipertensiunea arterială, dislipidemia şi diabetul zaharat tip 2, astmul bronşic, boala cronică respiratorie obstructivă – BPOC şi boala cronică de rinichi)“ - au mai precizat reprezentanții CJAS Constanța.

Totodată, în cazul acutizării afecțiunilor cronice sau a prezenței oricăror simptome a căror proveniență trebuie clarificată, pacienții se prezintă la medicul de familie care, în urma evaluării stabilește conduita terapeutică. Pentru orice afecțiune acută/subacută/acutizare a unei boli cronice casa de asigurări de sănătate decontează medicilor de familie încă două consultații pentru fiecare episod de boală, în afara consultațiilor periodice anterior menționate. În urma efectuării consultațiilor, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere (inclusiv pentru investigații medicale paraclinice) sau alte documente.

Așadar, medicul de familie acordă consultații într-un mod integrativ, ținând cont de toate afecțiunile acute, subacute sau cronice de care suferă pacienții, investigând totodată și factorii de risc pentru apariția altor boli sau agravarea celor existente, realizând atât prevenție primară (preîntâmpină apariția afecțiunilor prin intervenția asupra factorilor de risc), prevenție secundară (depistează precoce boala, înainte  de a se manifesta), prevenție terțiară (screeningul complicațiilor cu reducerea agravărilor sau apariției complicațiilor).

În concluzie, pacienții cu boli cronice nu au nevoie să apeleze la pachetul de prevenție 40+ pentru persoanele asimptomatice, deoarece se află în contact periodic cu medicul de familie, iar acest pachet a fost din start gândit pentru persoanele care nu au semne/simptome de boală și care nu-și verifică periodic starea sănătății. 

Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021 date provizorii pentru județul CONSTANȚA -
 
Prin Hotărârea nr.14  din 30 ianuarie 2023  Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor din România în anul 2021 (CCRPL2021) a aprobat Programul de diseminare a rezultatelor

Recensământului populației și locuințelor runda 2021 (RPL2021).

Astfel la sfârșitul lunii ianuarie au fost publicate primele date (15 tabele), provizorii,  la nivel de județ: Populaţia rezidentă pe sexe şi grupe de vârstă, Populaţia rezidentă după starea civilă, Populaţia rezidentă după etnie, Populaţia rezidentă după limba maternă, Populaţia rezidentă după etnie şi limba maternă, Populaţia rezidentă după religie, Populaţia rezidentă după etnie şi religie, Populaţia rezidentă după nivelul de educaţie absolvit, Populaţia rezidentă după nivelul de educaţie absolvit, Populaţia rezidentă după etnie şi nivelul de educaţie absolvit, Populaţia rezidentă de 2 ani şi peste după nivelul de educaţie urmat, Populaţia rezidentă de 2 ani şi peste după etnie și nivelul de educaţie urmat, Populaţia rezidentă după statutul activității curente, Populaţia rezidentă după locul nașterii, Persoane care şi‐au schimbat reşedința după reşedința anterioară si Populaţia rezidentă pe municipii,orase,comune.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Constanța de 656,0 mii persoane (655997 persoane), în scădere cu 28,1 mii locuitori (28085 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011-684082). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (339,4 mii, reprezentând 51,7% ) și trăiește în mediul urban  (432,9 mii, reprezentând 66,0% față de 465,5 mii la recensământul precedent reprezentând 68,2 %).

Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Constanța se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor dupa Municipiul București, Iasi, Prahova,Cluj.

Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a României

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Constanța crescând la 42,2 ani (față de 40,0 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 0,2 ani (42,4 ani). În ierarhizarea județelor, în ordine crescătoare, după vârsta medie la RPL2021, județul Constanța se plasează pe locul 17.
În cadrul Regiunii Sud-Est din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,3 ani, județul Constanța având vârsta medie cea mai mică.
 
 
Figura 1. Distribuția județelor din regiunea Sud-Est după vârsta medie, rezultate provizorii RPL2021

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Constanța este 114,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 6,4.
Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 56,3 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât indicele de îmbătrânire demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Structura pe localități a populației rezidente a județului Constanța
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.
 
Tabel 1.   Localitățile   cu   cele   mai  mari  creșteri  și  cele  cu  cele  mai  mari  descreșteri  ale  populației  rezidente  la 1 decembrie 2021 din județul Constanța față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii RPL2021
 

Municipii, orașe, comune	RPL 2021 rezultate provizorii	RPL2011	creștere/ scădere 2021 față de 2011
			persoane	%
Creștere +
Comuna Valu lui Traian	16617	12376	+4241	134,3
Comuna Cumpăna	14757	12333	+2424	119,7
Comuna Lumina	10770	8948	+1822	120,4
Comuna Agigea	8722	6992	+1730	124,7
Scădere -
Municipiul Constanța	263707	283872	-20165	92,9
Municipiul Medgidia	34612	39780	-5168	87,0
Municipiul Mangalia	31950	36364	-4414	87,9
Oraș Cernavodă	15088	17022	-1934	88,6

 
Cele mai accentuate creșteri ale populației, în valori absolute, între cele două recensăminte, la nivelul județului Constanța, au avut loc în comune. Iar cele mai accentuate descreșteri creșteri ale populației, în valori absolute, între cele două recensăminte, la nivelul județului Constanța, au avut loc în municipii și orașe.

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Constanța localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna Valu lui Traian care a ajuns la o populație de 16617 persoane (cu 4241 persoane mai mult decât în 2011), comuna Cumpăna cu o populație rezidentă de 14757 persoane (cu 2424 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Lumina cu o populație rezidentă de 10770 persoane (cu 1822 persoane mai mult decât în 2011).  Comuna Valu lui Traian rămâne pe primul loc la creștere, chiar dacă ne referim la creșteri în valori relative.
Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt municipiul Constanța (263707 locuitori, –7,1% față de populația din 2011) și municipiul Medgidia (34612 locuitori, –13,0% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din județ a rămas comuna Dumbrăveni, atât la acest recensământ, cît și la cel din 2011, cu numai 453  locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 552 locuitori).

Cea mai mare comună din județ este comuna Valu lui Traian care a crescut față de RPL2011 cu 4241 persoane sau care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte.
Orașul Negru Vodă este orașul cel mai mic din cadrul județului (4616 locuitori față de 5088 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Năvodari cu 34398 locuitori (înregistrând o creștere de 4,3%).
Municipiul Constanța reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 263707 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 20165 persoane.

Tabel 2. Populația rezidentă pe fiecare Uat-județul Constanta, comparativ RPL2021/RPL2011

			creștere/ scădere 2021 față de 2011
Municipii, orașe, comune	Populația rezidentă 1 decembrie 2021	Populația rezidentă  RPL 2011	Persoane	Procent
TOTAL	655997	684082	-28085	95,9
Urban	432940	465577	-32637	93,0
MUNICIPIUL CONSTANȚA	263707	283872	-20165	92,9
MUNICIPIUL MANGALIA	31950	36364	-4414	87,9
MUNICIPIUL MEDGIDIA	34612	39780	-5168	87,0
ORAȘ CERNAVODĂ	15088	17022	-1934	88,6
ORAȘ EFORIE	8630	9473	-843	91,1
ORAȘ HÂRȘOVA	8737	9642	-905	90,6
ORAȘ MURFATLAR	9173	10216	-1043	89,8
ORAȘ NĂVODARI	34398	32981	1417	104,3
ORAȘ NEGRU VODĂ	4616	5088	-472	90,7
ORAȘ OVIDIU	13968	13847	121	100,9
ORAȘ TECHIRGHIOL	8061	7292	769	110,5
Rural	223057	218505	4552	102,1
23 AUGUST	5178	5483	-305	94,4
ADAMCLISI	2044	2250	-206	90,8
AGIGEA	8722	6992	1730	124,7
ALBEȘTI	3464	3428	36	101,1
ALIMAN	2434	2876	-442	84,6
AMZACEA	2454	2712	-258	90,5
BĂNEASA	4883	5384	-501	90,7
BĂRĂGANU	1916	1991	-75	96,2
CASTELU	5241	4856	385	107,9
CERCHEZU	1256	1399	-143	89,8
CHIRNOGENI	2959	3283	-324	90,1
CIOBANU	3409	3223	186	105,8
CIOCÂRLIA	3110	3220	-110	96,6
COBADIN	9122	8779	343	103,9
COGEALAC	4686	5039	-353	93,0
COMANA	1639	1804	-165	90,9
CORBU	5727	5689	38	100,7
COSTINEȘTI	3121	2866	255	108,9
CRUCEA	3010	2945	65	102,2
CUMPĂNA	14757	12333	2424	119,7
CUZA VODĂ	4116	3586	530	114,8
DELENI	2223	2388	-165	93,1
DOBROMIR	3317	3031	286	109,4
DUMBRĂVENI	453	552	-99	82,1
FÂNTÂNELE	1368	1585	-217	86,3
GÂRLICIU	1376	1619	-243	85,0
GHINDĂREȘTI	2538	1973	565	128,6
GRĂDINA	940	1050	-110	89,5
HORIA	942	1115	-173	84,5
INDEPENDENȚA	2595	3121	-526	83,1
ION CORVIN	1715	1996	-281	85,9
ISTRIA	2321	2443	-122	95,0
LIMANU	6350	6270	80	101,3
LIPNIȚA	2876	3168	-292	90,8
LUMINA	10770	8948	1822	120,4
MERENI	2054	2227	-173	92,2
MIHAI VITEAZU	3155	3244	-89	97,3
MIHAIL KOGĂLNICEANU	9103	9978	-875	91,2
MIRCEA VODĂ	4907	4886	21	100,4
NICOLAE BĂLCESCU	4779	4757	22	100,5
OLTINA	2241	2593	-352	86,4
OSTROV	4586	5069	-483	90,5
PANTELIMON	1632	1608	24	101,5
PECINEAGA	3187	3189	-2	99,9
PEȘTERA	3127	3307	-180	94,6
POARTA ALBĂ	5587	5208	379	107,3
RASOVA	3347	3762	-415	89,0
SĂCELE	1987	2101	-114	94,6
SALIGNY	2058	2158	-100	95,4
SARAIU	1082	1282	-200	84,4
SEIMENI	1872	2023	-151	92,5
SILIȘTEA	1185	1373	-188	86,3
TÂRGUȘOR	1375	1616	-241	85,1
TOPALU	1517	1785	-268	85,0
TOPRAISAR	5907	5533	374	106,8
TORTOMAN	1547	1697	-150	91,2
TUZLA	6494	6711	-217	96,8
VALU LUI TRAIAN	16617	12376	4241	134,3
VULTURU	679	625	54	108,6

 
Structura etnică și confesională a populației rezidente a României
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Figura 2. Structura populației din județul Constanța după ponderea principalelor etnii (%), rezultate provizorii RPL2021

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 551,0 mii persoane (din totalul celor 656,0 mii persoane care formează populația rezidentă a județului Constanța. S-au declarat români 504,3 mii persoane (91,5%) urmată de populația de etnie tătară, în proporție de 3,1% (16918 persoane),  turci 2,9% (16121 persoane), romi 1,2% (6593 persoane) și ruși-lipoveni 0,7% (4084 persoane).
La RPL2011 Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 625,9 mii persoane din totalul de 684082, structura pe etnii fiind : 91,2% romani, urmată de populația de etnie turca 3,3%(20826 persoane), tatari 3,1%(19601 persoane), romi 1,3% (8554 persoane) și ruși-lipoveni 0,5 % (3568 persoane).

Potrivit liberei declarații a celor 550,1 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Constanța după limba maternă se prezintă astfel: pentru 93,8% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei. A mai fost declarată ca limbă maternă limba tătară, în proporție de 2,4% (13071 locuitori), limba turcă 2,2% (12246 persoane), limba rusă 0,6% (3176 persoane) și limba romani 0,6% (3091 persoane).

La RPL2011 Informația privind limba maternă a fost disponibilă pentru 625,9 mii persoane din totalul de 684082, structura după limba maternă fiind : 92,9% limba română, limba turcă 3,0%(18932 persoane), limbă maternă limba tătară 2,7%(17197 persoane), limba rusă 0,5% (2895 persoane) și limba romani 0,5% (3447 persoane).

Structura confesională a fost declarată de 543,3 mii persoane din totalul populației rezidente a județului Constanța și arată că 89,9% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă (488,2 mii persoane). Din cele 543,3 mii persoane care au declarat religia, în afară de cei de religie ortodoxă, 6,8% s-au declarat de religie musulmană (36725 persoane) , 0,7% de religie romano-catolică (4000 persoane) și 0,7 % de religie creștină de rit vechi (3696 persoane).
La RPL2011 Informația privind religia a fost disponibilă pentru 625,6 mii persoane din totalul de 684082, structura după religia declarata fiind : de religie ortodoxă 90,8% (568,3 mii persoane), 6,9%  s-au declarat de religie musulmană (43279 persoane), 0,6% de religie romano-catolică (3912 persoane) și 0,4 % de religie creștină de rit vechi (2807 persoane).

Figura 3. Structura populației județul Constanța pe principalele religii declarate (%), rezultate provizorii RPL2021

Structura populației rezidente pe stări civile
Din populația rezidentă a județului, 49,0% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 158,2 mii bărbați și 163,1 mii femei. Nu au fost niciodată căsătorite 38,2%, 40,7% dintre bărbați (128,8 mii) și 35,9% dintre femei (121,7 mii).

Figura 4. Structura populației din județul Constanța după starea civilă (%), rezultate provizorii RPL2021

Persoanele văduve reprezintă 4,9% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe: 26,9 mii femei și 5,3 mii bărbați (7,9% din populația feminina, 1,7% din populația masculină). Iar 7,9% sunt persoane divorțate (51959 persoane, 24193 populația masculină, 27766 populația feminina).
La RPL2011 din  populația rezidentă a județului,  49,0% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă), nu au fost niciodată căsătorite 38,2%, persoanele văduve reprezintă 4,3% (17,9 mii femei și 11,6 mii bărbați) și 8,4% sunt persoane divorțate(57735 persoane).
 
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populației rezidente a județului Constanța 42,1% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 39,7% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 18,3% nivel superior.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Constanța se situează pe locul 6 în ierarhia judeţelor.

Figura 5. Distribuția populației după ponderea persoanelor cu nivel superior de educație, pe județe, rezultate provizorii RPL2021

Figura 6. Structura populației județului Constanța după nivelul de educație (%), rezultate provizorii RPL2021
 
Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, pentru populația de sex masculin, 17,4% au nivel de educație ridicat, 45,1% au nivel mediu de educație, iar 37,5% au nivel scăzut de educație. Iar pentru populația de sex feminin, 19,1 % au nivel ridicat de educație, 39,2% au nivel mediu de educație și 41,7% au nivel scăzut de educație.
 
Structura populației după statutul activității curente
Populația activă[1] a județului Constanța este de 291,4 mii persoane, fiind compusă din 277,4 mii persoane ocupate și din 14,0 mii șomeri.
Populația inactivă cuprinde 364,6 mii persoane din care pensionarii reprezintă peste o treime (36,6%), la fel ca elevii și studenții (34,4%).
Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Constanța se situează pe locul 9 în ierarhia judeţelor.
Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Constanța se situează pe locul 30 în ierarhia judeţelor.