Bucureștiul, județul Ilfov și Constanța alese de cetățenii străni care vin în România pentru un loc de muncă

Datele statistice înregistrate la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări indică o creștere constantă a străinilor cu drept de ședere valabil, numărul total al acestora depășind pragul de 242.000 la începutul lunii iulie. În paralel, mobilitatea pe piața forței de muncă se menține activă. Mii de lucrători optând pentru schimbarea locului de muncă, Bucureștiul, județul Ilfov și Constanța rămânând principalele puncte de atracție pentru activitățile economice desfășurate de aceștia, conform IGI. 
 
Piața muncii și dinamica avizelor pentru schimbarea angajatorului
 
În perioada 27 aprilie - 7 iulie a.c., structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări au eliberat 5.365 de avize de muncă special destinate schimbării angajatorului. Analiza repartizării pe județe evidențiază faptul că cele mai multe documente de acest tip au fost emise în București, cu un total de 1.621 de avize, urmat de județele Ilfov cu 457 de avize și Constanța cu 445 de avize. Clasamentul este completat de județul Timiș cu 301 avize, Suceava cu 174, Brașov cu 158, Prahova cu 124, Satu Mare cu 117, Maramureș cu 117 și Dâmbovița cu 100 de avize de muncă, în timp ce în celelalte județe din țară au fost emise, în total, 1.751 de avize.
 
Din punct de vedere al cetățeniei, lucrătorii care au realizat aceste schimbări provin în principal din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Turcia, Filipine, Turkmenistan și Nigeria, alături de alte state.
 
Prin comparație, în intervalul anterior al anului, respectiv în perioada 1 ianuarie - 26 aprilie a.c., activitatea structurilor teritoriale a înregistrat 6.041 de astfel de avize de muncă. Distribuția regională din prima parte a anului a evidențiat municipiul București cu 1.633 de avize, urmat de Ilfov cu 747 și Constanța cu 395. În continuare, celelalte avize au fost eliberate în Timiș, respectiv 285, Suceava cu 268, Mureș cu 135, Prahova cu 130, Sibiu cu 124, Sălaj cu 117 și Maramureș cu 112, în timp ce alte județe au cumulat un număr de 2.095 de avize. Principalele state de proveniență ale străinilor din această primă perioadă au fost Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Turcia, Filipine, Turkmenistan și China.
 
Analiza dreptului de ședere valabil pe teritoriul României
 
La data de 7 iulie a.c., evidențele oficiale arătau că 242.569 de străini figurau în țara noastră cu un drept de ședere valabil. În funcție de scopul pentru care a fost acordat acest drept, structura comunității se prezintă astfel: 161.203 persoane au drept de ședere în scop de angajare, 34.770 de persoane sunt înregistrate ca membri de familie, 20.212 persoane dețin drept de ședere permanentă, 19.743 se află la studii, în timp ce 4.634 de persoane beneficiază de protecție internațională, diferența fiind reprezentată de alte scopuri prevăzute de lege.
 
Pentru comparație, la data de 26 aprilie a.c., numărul total de străini cu drept de ședere valabil în România era de 237.168. Repartizarea pe scopuri la acea dată arăta un număr de 156.189 de persoane în scop de angajare, 34.450 de membri de familie, 19.754 de persoane cu ședere permanentă, 19.800 la studii și 4.722 de beneficiari de protecție internațională, diferența până la total reprezentând alte scopuri.

 
Dacă privim în detaliu categoria celor aflați la muncă, la data de 7 iulie a.c., cei 161.203 străini cu drept de ședere în scop de angajare proveneau în principal din Nepal, Sri Lanka, India, Turcia, Bangladesh, Egipt și Pakistan. Această ierarhie a țărilor de origine se menține similară cu cea înregistrată la data de 26 aprilie a.c., când numărul celor cu drept de ședere în scop de angajare era de 156.189 de persoane, iar principalele țări de proveniență erau Nepal, Sri Lanka, India, Turcia, Bangladesh și Egipt.
 
Prin monitorizarea permanentă a fluxurilor migraționale, structurile noastre asigură echilibrul necesar între cerințele angajatorilor autohtoni și respectarea normelor legale privind regimul străinilor.
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.