Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Semnal de alarmă tras de preşedintele Senatului României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu
Semnal de alarmă tras de preşedintele Senatului României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu
08 Dec, 2015 16:43
08 Dec, 2015 16:43
08 Dec, 2015 16:43
ZIUA de Constanta
905
Marime text
905
Marime text
„Birourile permanente reunite ale celor două Camere au adoptat, luni, 7 decembrie a.c., cu 9 voturi contra 6, o Hotărâre care, prin transferul de la plenul Parlamentului către Comisiile reunite pentru Afaceri Europene a dreptului aprobării mandatului cu care se va prezenta Primul Ministru la Consiliul European, încalcă Legea 373 din 2013 şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Anticipez că efectele viitoare ale acestei Hotărâri sunt de o gravitate extremă, pentru că încalcă Legea 373 din 18 decembrie 2013, care prevede:
«Art. 18. - (1) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte.
(2) Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul.
(3) Propunerile adoptate în conformitate cu alin. (2) se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern».
Încă şi mai grav este faptul că Hotărârea înfrânge jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a decis în 2013 (Decizia nr. 449, VIII, pct. 4.2.) astfel: «Atunci când deleagă atribuţia sa la reuniunile Consiliului European, Preşedintele României nu poate formula/stabili conţinutul mandatului, iar Primul Ministru este dator să se adreseze Parlamentului cu un proiect/propunere de mandat, pentru ca acesta din urmă să îl aprobe. În acest caz, Parlamentul dobândeşte putere decizională în stabilirea conţinutului mandatului datorită relaţiilor specifice în care se află cu Guvernul (art. 111 din Constituţie)».
Este pentru prima oară în istoria parlamentarismului post-decembrist când Birourile reunite creează un precedent periculos încălcând o decizie general obligatorie a CCR.
Cei care au votat Hotărârea Birourilor permanente reunite cunosc bine legile şi procedurile, dar interese obscure şi politicianiste i-au determinat să treacă peste norme elementare. Cui foloseşte această manieră de a face politică? În ce fel de stat de drept trăim dacă instituţia de bază a democraţie, Parlamentul, ignoră deciziile Curţii Constituţionale?
Această decizie a Birourilor permanente reunite deschide calea abdicării de la principiile statului de drept, deschide calea arbitrariului fără limite spre un haos generalizat.
Scopul acestui Comunicat este de a trage un serios semnal de alarmă privind consecinţele Hotărârii amintite şi de a cere grupurilor parlamentare în numele cărora au votat unii membrii ai BP să-şi reconsidere poziţia.”
Călin Popescu-Tăriceanu
Preşedintele Senatului României
Anticipez că efectele viitoare ale acestei Hotărâri sunt de o gravitate extremă, pentru că încalcă Legea 373 din 18 decembrie 2013, care prevede:
«Art. 18. - (1) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte.
(2) Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul.
(3) Propunerile adoptate în conformitate cu alin. (2) se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern».
Încă şi mai grav este faptul că Hotărârea înfrânge jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a decis în 2013 (Decizia nr. 449, VIII, pct. 4.2.) astfel: «Atunci când deleagă atribuţia sa la reuniunile Consiliului European, Preşedintele României nu poate formula/stabili conţinutul mandatului, iar Primul Ministru este dator să se adreseze Parlamentului cu un proiect/propunere de mandat, pentru ca acesta din urmă să îl aprobe. În acest caz, Parlamentul dobândeşte putere decizională în stabilirea conţinutului mandatului datorită relaţiilor specifice în care se află cu Guvernul (art. 111 din Constituţie)».
Este pentru prima oară în istoria parlamentarismului post-decembrist când Birourile reunite creează un precedent periculos încălcând o decizie general obligatorie a CCR.
Cei care au votat Hotărârea Birourilor permanente reunite cunosc bine legile şi procedurile, dar interese obscure şi politicianiste i-au determinat să treacă peste norme elementare. Cui foloseşte această manieră de a face politică? În ce fel de stat de drept trăim dacă instituţia de bază a democraţie, Parlamentul, ignoră deciziile Curţii Constituţionale?
Această decizie a Birourilor permanente reunite deschide calea abdicării de la principiile statului de drept, deschide calea arbitrariului fără limite spre un haos generalizat.
Scopul acestui Comunicat este de a trage un serios semnal de alarmă privind consecinţele Hotărârii amintite şi de a cere grupurilor parlamentare în numele cărora au votat unii membrii ai BP să-şi reconsidere poziţia.”
Călin Popescu-Tăriceanu
Preşedintele Senatului României
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
