Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
13:58 25 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Declaratie Adrian Manole - 12.03.2009

ro

15 Mar, 2009 17:42 902 Marime text

Comunicat de presa
Declaratia depusa de catre europarlamentarul constantean Adrian Manole, cu privire la raportul Raport Elisa Ferreira (A6-0063/2009) - European Economic Recovery Plan (Planul de relansare a economiei europene). Dea semenea, la finalul declaratiei, veti putea gasi un comunicat al redactiei romane din cadrul Consiliului Europei, referitor la necesitatea coordonarii planurilor de redresare economica ale tarilor membre UE.
Va multumim pentru atentia acordata acestui mesaj.

Declaratie Adrian Manole:
"Planul de relansare a economiei europene este in special important prin cele doua elemente centrale ale sale: in primul rând, masuri de stimulare fiscala pe termen scurt pentru impulsionarea cererii, protejarea locurilor de munca si redarea increderii consumatorilor, iar in al doilea rând, investitii inteligente pentru impulsionarea cresterii economice. 
Prioritatea numarul unu a Uniunii Europene o constituie protejarea cetatenilor de efectele negative ale crizei financiare, si pentru economia Romaniei, masurile isi vor dovedi eficacitatea, in special in ceea ce priveste IMM-urile, prin simplificarea si accelerarea procedurilor, punerea la dispozitie anticipata a fondurilor structurale si de coeziune, precum si a fondurilor pentru dezvoltare rurala. 
Votul pozitiv acordat acestui raport implica si faptul ca Fondul Social European va trebui sa finanteze masuri de promovare a ocuparii fortei de munca, in special in favoarea grupurilor celor mai vulnerabile de populatie, si de asemenea vor trebui create conditiile-cadru care sa atenueze efectele asupra sectorului antreprenorial deoarece acestui sector ii revine un rol-cheie pentru redresarea economiei, el contribuind decisiv si la crearea de locuri de munca si astfel la generarea de cerere pe piata interna."

Comunicat de presă Consiliul European:

Planurile europene de redresare economică au nevoie de coordonare

Planurile naţionale de redresare economică ar putea periclita competitivitatea globală a Europei, dacă nu există o coordonare la nivel european. Stimularea economiei precum şi o bună funcţionare a pieţelor financiare sunt esenţiale pentru a proteja securitatea cetăţenilor şi pentru a preveni creşterea şomajului, potrivit raportului Ferreira.
Raportul elaborat de Elisa Ferreira (PSE, Portugalia) reprezintă poziţia Parlamentului European faţă de Planul de redresare economică propus de Comisia Europeană. Având în vedere că anumite modificări ale Bugetului UE pentru 2009 vor fi necesare, este nevoie atât de sprijinul Parlamentului, cât şi de cel al Consiliului.

Potrivit raportoarei PE, propusa dimensiune comunitară a Planului european de redresare economică, care se ridică la doar 30 de miliarde de euro, reprezintă doar 15% din bugetul destinat planului de redresare. Restul de 170 de miliarde de euro sunt lăsate la latitudinea statelor membre şi, prin urmare, capacităţilor asimetrice de combatere a crizei.
În textul final adoptat se face referire consecinţele economice şi sociale extrem de negative ale crizei în multe dintre noile state membre, care constituie un risc substanţial de creştere economică şi stabilitate redusă şi de creştere a sărăciei. Parlamentul European solicită, prin urmare, o abordare coordonată la nivelul Comunităţii având în vedere solidaritatea comunitară şi asumarea unei responsabilităţi colective în această privinţă; invită Comisia să revizuiască şi să consolideze toate instrumentele destinate stabilizării statelor membre afectate, inclusiv stabilizării ratelor de schimb, astfel încât să se poată pune în aplicare prevederi de siguranţă şi pachete de răspuns rapide şi eficiente.
Deputaţii europeni insistă asupra faptului că ajutorul financiar trebuie să fie oportun, specific şi temporar. În continuare se atrage atenţia asupra unor eventuale efecte de excludere şi asupra riscului de disoluţie a politicii de concurenţă a Uniunii Europene. În plus, se solicită, reîntoarcerea cât mai curând posibil la o finanţare viabilă de la stat, conform Pactului de stabilitate şi creştere revizuit, pentru a nu plasa o povară prea mare asupra generaţiilor viitoare.
Măsurile de urgenţă nu sunt suficiente pentru a aborda unele din problemele fundamentale aflate la originea crizei, mai precis dezechilibre globale, asumarea unor riscuri extreme, recurgerea la efectul de pârghie şi recompensarea strategiilor pe termen scurt. Se reaminteşte necesitatea de a revizui schemele de remunerare ca surse posibile de instabilitate financiară.
Deputaţii europeni aşteaptă ajungerea la un acord în cadrul Consiliului European de primăvară din 2009 cu privire la o serie de orientări clare şi măsuri concrete în vederea  protecţiei ocupării forţei de muncă şi a creării de locuri de muncă.

Sectorul bancar

Comisia şi statele membre sunt încurajate să rezolve de urgenţă problema garanţiilor bancare, pentru a se asigura că mecanismele similare împiedică falimentul băncilor pe teritoriul Uniunii Europene şi pentru a permite relansarea împrumuturilor interbancare, condiţie esenţială pentru a pune capăt crizei bancare şi pentru a permite acordarea de noi credite pentru economia reală, pentru a creşte investiţiile şi consumul şi pentru a ieşi, astfel, din criza economică.
Comisiei Europene i se solicită să analizeze efectele comportamentului băncilor care şi-au transferat activele din statele membre care au aderat recent, după adoptarea planurilor de salvare de către celelalte state membre şi să examineze cu atenţie acţiunile speculative (vânzările „short”) care vizează monedele statelor membre care au aderat recent la Uniunea Europeană.

Structuri de reglementare şi de supraveghere mai eficiente

Deşi Banca Centrală Europeană (BCE) nu are mandat oficial de supraveghere, este nevoie să-şi consolideze rolul în ceea ce priveşte monitorizarea stabilităţii financiare în zona euro, în special în materie de monitorizare a sectorului bancar la nivelul UE.
Din păcate nu există instrumente şi politici clare ale UE prin care să se poată aborda, într-un mod detaliat şi în timp util, impactul asimetric al crizei financiare asupra statelor membre în interiorul şi în afara zonei euro.
Uniunea Europeană trebuie să joace un rol principal în cadrul forurilor internaţionale, în special în cadrul Forumului pentru Stabilitate Financiară (FSF) şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI), precum şi în cadrul viitoarelor reuniuni ale G20.
Este important, în special, să se consolideze supravegherea multilaterală a zonelor monetare şi a pieţelor financiare. Într-o perioadă de circulaţie liberă a capitalului la nivel mondial, convergenţa reprezintă esenţa unor condiţii de concurenţă echitabile şi a unui cadru de reglementare şi supraveghere general.
Un rol important îi revine Băncii Europene de Investiţii, prin mărirea nivelului anual de finanţare cu 15 miliarde de euro pentru următorii doi ani. Finanţarea se va efectua prin intermediul creditelor, garanţii şi mecanisme de finanţare cu partajarea riscului.

Consultare şi coordonare între statele membre

Ca o condiţie esenţială a eficienţei, modul de coordonare a planurilor naţionale de redresare trebuie să permită adaptarea fiecărui program la nevoile specifice ale statului în cauză, ţinând seama de interesul comun, de strategiile comune definite în termeni de luptă împotriva schimbărilor climatice şi de asigurarea unui efect multiplicator cât de puternic posibil, în special în materie de ocupare a forţei de muncă.


Deputaţii europeni recomandă adoptarea de noi iniţiative orizontale la nivelul Uniunii Europene, având în vedere că diferitele capacităţi şi marje de manevră bugetară pe plan naţional pot genera rezultate foarte asimetrice pe teritoriul Uniunii Europene. Cu toate acestea, fiecărui stat membru îi revine responsabilitatea de a exercita disciplina fiscală, investiţii şi reforme structurale.

Contact:
Ioana BOBEŞ

Redacţia română
Adresse e-mail: Redacţia-RO@europarl.europa.eu
Numéro de téléphone à Strasbourg: (33-3) 881 76725 (Str)
Numéro de GSM - portable:+32 (0) 498 983 983
Numéro de téléphone à Bruxelles: (32-2) 28 46901 (BXL)

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii