Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Deschiderea oficială a ediţiei 2015 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române
Deschiderea oficială a ediţiei 2015 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române
02 Sep, 2015 22:24
02 Sep, 2015 22:24
02 Sep, 2015 22:24
ZIUA de Constanta
1061
Marime text
1061
Marime text
Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu a deschis, astăzi, 2 septembrie 2015, lucrările oficiale ale Reuniunii Anuale a Diplomației Române 2015 (RADR), cu tema “România și provocările de securitate la limitele spațiului european și euro-atlantic. Riscuri, oportunități și acțiune diplomatică”, în prezența Primului-ministru Victor Ponta, a Preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea și a Primarului General al Capitalei, Sorin Oprescu.
Primul-ministru Victor Ponta a transmis, în deschiderea RADR, un mesaj pragmatic, subliniind importanța menținerii continuităţii în ceea ce privește liniile generale de politică externă ale României și asigurând diplomații români de întreg sprijinul Guvernului și al instituțiilor statului, în exercitarea mandatului lor, inclusiv din punct de vedere financiar-logistic. Premierul a solicitat șefilor de misiuni să se implice activ în promovarea următoarelor obiective de politică externă: continuarea susţinerii ferme a Republicii Moldova pe calea europeană; intensificarea eforturilor de diplomaţie economică, în sensul de a dezvolta noi oportunităţi economice şi în alte spaţii decât ţările membre UE; consolidarea profilului României în plan regional.
„România trebuie să fie un partener şi un prieten regional care proiectează seriozitate, care arată interes. Rolul nostru regional este important - toţi vecinii noştri sunt parteneri economici, politici, cu care trebuie să ne coordonăm într-o regiune extrem de complicată. (…). În regiune, dacă avem prieteni mai mulți, suntem mai puternici”, a declarat primul-ministru Victor Ponta.
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu s-a concentrat, în discursul său oficial din cadrul RADR, pe trei componente principale: în prima parte accentul a fost pus pe analizarea actualului context internațional și regional, cu toate provocările sale; cea de a doua parte a vizat eforturile diplomatice făcute în ultima perioadă, destinate apărării și promovării intereselor României; iar în ultima parte a discursului său, ministrul a pus accentul pe prioritățile acțiunii diplomatice pe termen mediu și lung, dar și pe reforma internă a MAE, destinată eficientizării instituției, astfel încât cetățenii – în serviciul cărora diplomații lucrează permanent - să își vadă mai bine protejate interesele.
În deschiderea intervenției, ministrul Bogdan Aurescu a evocat și semnificația alegerii temei RADR de anul acesta, care reflectă contextul complex de securitate conturat în cursul anilor 2014 și 2015, dar și faptul că România, poziționată în regiunea strategică extinsă a Mării Negre, la frontiera externă a NATO şi a UE, trebuie să își apere adecvat interesele strategice incontestabile – de securitate, economice și inter-umane, având avantajul că “este pentru prima oară în istoria noastră de „graniţă” când ne aflăm în interiorul comunităţii de valori căreia întotdeauna am ştiut că îi aparţinem cultural şi axiologic”.
“Nu putem ignora faptul că în jurul celor două organizaţii din care facem parte s-a creat un veritabil cerc de instabilitate, cu multe puncte fierbinţi - de la agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina şi modificarea echilibrului de securitate în regiunea Mării Negre prin ocuparea Crimeei, în est, până la ascensiunea fenomenului terorist, provocarea migraţiei ilegale, crizele diverse şi instabilitatea statală, în sud. Iar România – aflată la graniţa de est a acestora şi la punctul de inflexiune cu vecinătatea lor sudică, prin regiunea extinsă a Mării Negre – are datoria şi responsabilitatea de a ajuta substanţial la efortul de a proiecta stabilitate, democraţie, prosperitate. Avem această datorie şi responsabilitate nu doar pentru noi, ca stat, dar şi pentru comunitatea de valori din care facem parte”, a declarat șeful diplomației române.
Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că în acest context de securitate complex existent, diplomația română a avut și are rolul, nu numai de a reacționa, ci de fi proactivă și dinamică, astfel încât să protejeze cât mai bine interesele României.
“Aceste evoluţii au determinat analize strategice aprofundate şi reevaluări riguroase, o ajustare a viziunii strategice a diplomaţiei române şi propuneri de soluţii, concepte şi de noi instrumente, la care lucrăm în prezent pentru a le promova și proiecta, astfel încât să fim mai eficienţi în realizarea obiectivului naţional de asigurare a securităţii statului român, în sens larg. Toate aceste soluţii converg către acelaşi scop – de a face România mai sigură, într-o perioadă complexă şi într-un mediu internaţional complicat, mai ales în vecinătatea noastră. (…). Concret, toate eforturile noastre diplomatice din acest an s-au constituit până acum într-o “rețea” de inițiative convergente și propuneri concepute și promovate prin acțiune diplomatică, destinate creării în jurul nostru a unei centuri de securitate în sens larg, care să contracareze şi să înlocuiască centura de instabilitate din prezent”, a evidențiat ministrul Aurescu, subliniind câteva dintre inițiativele României la nivelul UE (revizuirea Politicii Europene de Vecinătate – Security Trusts și revitalizarea Sinergiei Mării Negre; revizuirea Strategiei de Securitate a UE; dezvoltarea conceptului Uniunii Energetice), la nivelul NATO (reflecția strategică a NATO asupra securității Mării Negre și nevoia elaborării unei strategii integrate a NATO cu “două brațe”, pentru vecinătatea sudică și estică, susținerea pentru politica ușilor deschise), la nivel internațional (crearea unei Curți Internaționale pentru Combaterea Terorismului), cât și privind consolidarea formatelor de consultare bilaterale și trilaterale.
În intervenţia sa, ministrul afacerilor externe a trecut în revistă principalele repere ale diplomației române pentru următoarea perioadă, cu accent pe: Agenda Europeană şi pregătirile pentru preluarea preşedinţiei Consiliului European în 2019; evoluţiile din Vecinătatea Estică și Vecinătatea Sudică; contribuţia României ca aliat de încredere în cadrul NATO; cooperarea UE-NATO și contracararea războiului hibrid; cooperarea regională; Parteneriatul Strategic cu SUA; diplomaţia economică; problematica energetică; prezenţa activă a României în cadrul organizaţiilor internaţionale (ONU, OSCE și nu numai); comunităţile româneşti din străinătate; creșterea calităţii serviciilor consulare, inclusiv reacţia în situaţii de criză.
“În perioada imediat următoare, din punctul de vedere al politicii externe, trebuie să proiectăm stabilitate, democraţie şi prosperitate în vecinătatea noastră. (…).Avem foarte multe lucruri de făcut, într-un context internaţional complicat, iar acest efort va necesita angajamentul deplin, sincer, profesionist şi complet al fiecăruia dintre dvs. Prin urmare, vă rog şi vă cer sa vă faceţi datoria, astfel încât să putem duce la bun capăt aceste proiecte esenţiale pentru obiectivele şi interesul naţional al României”, a conchis ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu în mesajul adresat ambasadorilor români.
Discursul integral al ministrului afacerilor externe este disponibil la linkul: http://www.mae.ro/node/33344
În discursul său, referitor la priorităţile politicii externe, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a subliniat necesitatea ca țara noastră să își întărească rolul în interiorul Uniunii Europene și al NATO și să își consolideze relaţiile bilaterale cu partenerii europeni tradiţionali. În ceea ce privește relația transatlantică, a subliniat importanţa scutului de la Deveselu pentru axa fundamentală de natură securitară și politică a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. În acest sens, preşedintele Senatului a declarat: „Componenta esențială a arhitecturii de securitate a României, statutul său de membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, a dat posibilitatea României de a-şi îndeplini rolul său cu maximum de profesionalism, cu sacrificii umane și materiale, cu conștiința că valorile alianței sunt parte a sistemului nostru de valori. Cred că a sosit timpul să contribuim mai substanțial și la elaborarea viziunii strategice a organizației; ca țară de graniță a acesteia şi de asemenea, să ne arătăm într-un fel aportul conceptual la regândirea misiunii NATO în noul context pe care l-am evocat.”
În intervenția sa, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a felicitat diplomația română pentru activitatea sa eficientă și complexă și a asigurat întreaga susținere a Camerei Deputaților și a Parlamentului României pentru prioritățile de politică externă. Acesta s-a referit la dinamizarea din ultimii ani a diplomaţiei parlamentare, care a dobândit un rol tot mai activ în cadrul organizaţiilor regionale şi internaţionale, fiind într-o strânsă coordonare cu instituţiile României cu atribuţii în domeniul politicii externe. Preşedintele Camerei Deputaţilor a menţionat importanţa demersurilor diplomatice în mai multe direcţii, printre care sprijinul românilor din străinătate aflaţi în dificultate, promovarea şi dinamizarea economiei româneşti sau identificarea de noi oportunităţi de afaceri. Referitor la noile provocări de securitate, acesta a declarat: „Toate partidele politice au fost de acord cu pactul privind creșterea finanțării Apărării României la 2% din PIB. Este motivul pentru care au crescut pensiile speciale ale militarilor, diplomaților, ale celor ce lucrează în domeniul securității naționale. Este motivul pentru care, an de an, ne reunim aici și ne uităm, împreună cu Guvernul, la resursele României, împreună cu ministrul de Externe la necesitățile diplomației românești, pentru a vedea cum putem să sprijinim, cu legi mai bune, cu formule mai eficiente și fonduri bine utilizate, cu instrumente de perfecționare profesională adecvate, acțiunea diplomatică a statului român.”, a declarat oficialul român.
În intervenţia sa, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a reiterat disponibilitatea de a contribui la promovarea imaginii României. Acesta a menţionat că Bucureştiul candidează pentru titlul de “Capitală Europeană a Culturii – 2021”, reușită care ar impulsiona turismul cultural şi ar evidenţia atuurile pe care le are capitala României, ca metropolă europeană la intersecţia unor importante coridoare de transport, deţinător al unor importante repere de patrimoniu cultural şi istoric, unul dintre cele mai importante oraşe din această zonă a Europei. În acest sens a menţionat aportul esenţial pe care diplomaţia română îl poate avea în promovarea acestui proiect de mare anvergură şi de mare vizibilitate:”La promovarea capitalei României, o contribuţie deosebită o au diplomații români, dar și misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti, corpul diplomatic, relaţia instituţională şi umană pe care am stabilit-o cu mulţi dintre ambasadorii şi diplomaţii străini - mulţi dintre aceştia, odată întorşi în patria de origine, rămân statornici colaboratori şi prieteni ai noştri.”
***
Programul de miercuri, 2 septembrie, continuă cu sesiunea plenară dedicată Revizuirii Politicii Europene de Vecinătate şi rolului esenţial al Parteneriatului Estic, la care invitat special este ministrul polonez de externe, Grzegorz Schetyna, urmată de sesiunea plenară dedicată Problematicii Europene şi provocărilor actuale ale Agendei UE, cu participarea ministrului slovac de externe, Miroslav Lajcak. Ultimele două sesiuni ale zilei se vor axa pe “Diplomaţia Multilaterală și rolul pe care îl poate juca România. Aniversarea a 70 de ani de existență a ONU și a 60 de ani de când România este membru” și „Securitatea Energetică – Diplomaţia Energetică în Ascensiune”.
Joi, 3 septembrie, programul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române va fi deschis printr-o sesiune plenară dedicată evoluţiilor înregistrate la aproape 5 ani de la debutul „Primăverii arabe”. Ministrul afacerilor externe al Iordaniei, Nasser Judeh, va susţine o prelegere pe această temă, la care moderator va fi ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. În continuarea programului va fi dezbătută iniţiativa României privind înfiinţarea unei Curţi Internaţionale pentru judecarea actelor de terorism, cu participarea lui Jose Martin y Perez de Nauclares, şeful Diviziei Drept Internaţional din MAE spaniol şi Kirsten Meersschaert Duchens, coordonator regional pentru Europa al Coaliţiei pentru Curtea Penală Internaţională.
După-amiaza zilei de 3 septembrie va continua cu sesiuni plenare dedicate dezbaterilor pe tema românilor de pretutindeni, cu participarea ministrului delegat Angel Tîlvăr, urmată de sesiunea pe tema Modelul cultural românesc privind minorităţile naţionale, la care vor participa reprezentanţi din grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
Ultima sesiune a zilei este dedicată problematicii de securitate, unde ministrul afacerilor externe al Norvegiei, Borge Brende, va prezenta o analiză a provocărilor de securitate la adresa spaţiului euro-atlantic. Ministrul Bogdan Aurescu va modera sesiunea.
Toate informațiile referitoare la acest eveniment, precum și o fotocronică sunt disponibile în cadrul secţiunii special dedicate evenimentului, de pe site-ul MAE, link: http://www.mae.ro/node/33284.
Primul-ministru Victor Ponta a transmis, în deschiderea RADR, un mesaj pragmatic, subliniind importanța menținerii continuităţii în ceea ce privește liniile generale de politică externă ale României și asigurând diplomații români de întreg sprijinul Guvernului și al instituțiilor statului, în exercitarea mandatului lor, inclusiv din punct de vedere financiar-logistic. Premierul a solicitat șefilor de misiuni să se implice activ în promovarea următoarelor obiective de politică externă: continuarea susţinerii ferme a Republicii Moldova pe calea europeană; intensificarea eforturilor de diplomaţie economică, în sensul de a dezvolta noi oportunităţi economice şi în alte spaţii decât ţările membre UE; consolidarea profilului României în plan regional.
„România trebuie să fie un partener şi un prieten regional care proiectează seriozitate, care arată interes. Rolul nostru regional este important - toţi vecinii noştri sunt parteneri economici, politici, cu care trebuie să ne coordonăm într-o regiune extrem de complicată. (…). În regiune, dacă avem prieteni mai mulți, suntem mai puternici”, a declarat primul-ministru Victor Ponta.
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu s-a concentrat, în discursul său oficial din cadrul RADR, pe trei componente principale: în prima parte accentul a fost pus pe analizarea actualului context internațional și regional, cu toate provocările sale; cea de a doua parte a vizat eforturile diplomatice făcute în ultima perioadă, destinate apărării și promovării intereselor României; iar în ultima parte a discursului său, ministrul a pus accentul pe prioritățile acțiunii diplomatice pe termen mediu și lung, dar și pe reforma internă a MAE, destinată eficientizării instituției, astfel încât cetățenii – în serviciul cărora diplomații lucrează permanent - să își vadă mai bine protejate interesele.
În deschiderea intervenției, ministrul Bogdan Aurescu a evocat și semnificația alegerii temei RADR de anul acesta, care reflectă contextul complex de securitate conturat în cursul anilor 2014 și 2015, dar și faptul că România, poziționată în regiunea strategică extinsă a Mării Negre, la frontiera externă a NATO şi a UE, trebuie să își apere adecvat interesele strategice incontestabile – de securitate, economice și inter-umane, având avantajul că “este pentru prima oară în istoria noastră de „graniţă” când ne aflăm în interiorul comunităţii de valori căreia întotdeauna am ştiut că îi aparţinem cultural şi axiologic”.
“Nu putem ignora faptul că în jurul celor două organizaţii din care facem parte s-a creat un veritabil cerc de instabilitate, cu multe puncte fierbinţi - de la agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina şi modificarea echilibrului de securitate în regiunea Mării Negre prin ocuparea Crimeei, în est, până la ascensiunea fenomenului terorist, provocarea migraţiei ilegale, crizele diverse şi instabilitatea statală, în sud. Iar România – aflată la graniţa de est a acestora şi la punctul de inflexiune cu vecinătatea lor sudică, prin regiunea extinsă a Mării Negre – are datoria şi responsabilitatea de a ajuta substanţial la efortul de a proiecta stabilitate, democraţie, prosperitate. Avem această datorie şi responsabilitate nu doar pentru noi, ca stat, dar şi pentru comunitatea de valori din care facem parte”, a declarat șeful diplomației române.
Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că în acest context de securitate complex existent, diplomația română a avut și are rolul, nu numai de a reacționa, ci de fi proactivă și dinamică, astfel încât să protejeze cât mai bine interesele României.
“Aceste evoluţii au determinat analize strategice aprofundate şi reevaluări riguroase, o ajustare a viziunii strategice a diplomaţiei române şi propuneri de soluţii, concepte şi de noi instrumente, la care lucrăm în prezent pentru a le promova și proiecta, astfel încât să fim mai eficienţi în realizarea obiectivului naţional de asigurare a securităţii statului român, în sens larg. Toate aceste soluţii converg către acelaşi scop – de a face România mai sigură, într-o perioadă complexă şi într-un mediu internaţional complicat, mai ales în vecinătatea noastră. (…). Concret, toate eforturile noastre diplomatice din acest an s-au constituit până acum într-o “rețea” de inițiative convergente și propuneri concepute și promovate prin acțiune diplomatică, destinate creării în jurul nostru a unei centuri de securitate în sens larg, care să contracareze şi să înlocuiască centura de instabilitate din prezent”, a evidențiat ministrul Aurescu, subliniind câteva dintre inițiativele României la nivelul UE (revizuirea Politicii Europene de Vecinătate – Security Trusts și revitalizarea Sinergiei Mării Negre; revizuirea Strategiei de Securitate a UE; dezvoltarea conceptului Uniunii Energetice), la nivelul NATO (reflecția strategică a NATO asupra securității Mării Negre și nevoia elaborării unei strategii integrate a NATO cu “două brațe”, pentru vecinătatea sudică și estică, susținerea pentru politica ușilor deschise), la nivel internațional (crearea unei Curți Internaționale pentru Combaterea Terorismului), cât și privind consolidarea formatelor de consultare bilaterale și trilaterale.
În intervenţia sa, ministrul afacerilor externe a trecut în revistă principalele repere ale diplomației române pentru următoarea perioadă, cu accent pe: Agenda Europeană şi pregătirile pentru preluarea preşedinţiei Consiliului European în 2019; evoluţiile din Vecinătatea Estică și Vecinătatea Sudică; contribuţia României ca aliat de încredere în cadrul NATO; cooperarea UE-NATO și contracararea războiului hibrid; cooperarea regională; Parteneriatul Strategic cu SUA; diplomaţia economică; problematica energetică; prezenţa activă a României în cadrul organizaţiilor internaţionale (ONU, OSCE și nu numai); comunităţile româneşti din străinătate; creșterea calităţii serviciilor consulare, inclusiv reacţia în situaţii de criză.
“În perioada imediat următoare, din punctul de vedere al politicii externe, trebuie să proiectăm stabilitate, democraţie şi prosperitate în vecinătatea noastră. (…).Avem foarte multe lucruri de făcut, într-un context internaţional complicat, iar acest efort va necesita angajamentul deplin, sincer, profesionist şi complet al fiecăruia dintre dvs. Prin urmare, vă rog şi vă cer sa vă faceţi datoria, astfel încât să putem duce la bun capăt aceste proiecte esenţiale pentru obiectivele şi interesul naţional al României”, a conchis ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu în mesajul adresat ambasadorilor români.
Discursul integral al ministrului afacerilor externe este disponibil la linkul: http://www.mae.ro/node/33344
În discursul său, referitor la priorităţile politicii externe, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a subliniat necesitatea ca țara noastră să își întărească rolul în interiorul Uniunii Europene și al NATO și să își consolideze relaţiile bilaterale cu partenerii europeni tradiţionali. În ceea ce privește relația transatlantică, a subliniat importanţa scutului de la Deveselu pentru axa fundamentală de natură securitară și politică a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. În acest sens, preşedintele Senatului a declarat: „Componenta esențială a arhitecturii de securitate a României, statutul său de membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, a dat posibilitatea României de a-şi îndeplini rolul său cu maximum de profesionalism, cu sacrificii umane și materiale, cu conștiința că valorile alianței sunt parte a sistemului nostru de valori. Cred că a sosit timpul să contribuim mai substanțial și la elaborarea viziunii strategice a organizației; ca țară de graniță a acesteia şi de asemenea, să ne arătăm într-un fel aportul conceptual la regândirea misiunii NATO în noul context pe care l-am evocat.”
În intervenția sa, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a felicitat diplomația română pentru activitatea sa eficientă și complexă și a asigurat întreaga susținere a Camerei Deputaților și a Parlamentului României pentru prioritățile de politică externă. Acesta s-a referit la dinamizarea din ultimii ani a diplomaţiei parlamentare, care a dobândit un rol tot mai activ în cadrul organizaţiilor regionale şi internaţionale, fiind într-o strânsă coordonare cu instituţiile României cu atribuţii în domeniul politicii externe. Preşedintele Camerei Deputaţilor a menţionat importanţa demersurilor diplomatice în mai multe direcţii, printre care sprijinul românilor din străinătate aflaţi în dificultate, promovarea şi dinamizarea economiei româneşti sau identificarea de noi oportunităţi de afaceri. Referitor la noile provocări de securitate, acesta a declarat: „Toate partidele politice au fost de acord cu pactul privind creșterea finanțării Apărării României la 2% din PIB. Este motivul pentru care au crescut pensiile speciale ale militarilor, diplomaților, ale celor ce lucrează în domeniul securității naționale. Este motivul pentru care, an de an, ne reunim aici și ne uităm, împreună cu Guvernul, la resursele României, împreună cu ministrul de Externe la necesitățile diplomației românești, pentru a vedea cum putem să sprijinim, cu legi mai bune, cu formule mai eficiente și fonduri bine utilizate, cu instrumente de perfecționare profesională adecvate, acțiunea diplomatică a statului român.”, a declarat oficialul român.
În intervenţia sa, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a reiterat disponibilitatea de a contribui la promovarea imaginii României. Acesta a menţionat că Bucureştiul candidează pentru titlul de “Capitală Europeană a Culturii – 2021”, reușită care ar impulsiona turismul cultural şi ar evidenţia atuurile pe care le are capitala României, ca metropolă europeană la intersecţia unor importante coridoare de transport, deţinător al unor importante repere de patrimoniu cultural şi istoric, unul dintre cele mai importante oraşe din această zonă a Europei. În acest sens a menţionat aportul esenţial pe care diplomaţia română îl poate avea în promovarea acestui proiect de mare anvergură şi de mare vizibilitate:”La promovarea capitalei României, o contribuţie deosebită o au diplomații români, dar și misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti, corpul diplomatic, relaţia instituţională şi umană pe care am stabilit-o cu mulţi dintre ambasadorii şi diplomaţii străini - mulţi dintre aceştia, odată întorşi în patria de origine, rămân statornici colaboratori şi prieteni ai noştri.”
***
Programul de miercuri, 2 septembrie, continuă cu sesiunea plenară dedicată Revizuirii Politicii Europene de Vecinătate şi rolului esenţial al Parteneriatului Estic, la care invitat special este ministrul polonez de externe, Grzegorz Schetyna, urmată de sesiunea plenară dedicată Problematicii Europene şi provocărilor actuale ale Agendei UE, cu participarea ministrului slovac de externe, Miroslav Lajcak. Ultimele două sesiuni ale zilei se vor axa pe “Diplomaţia Multilaterală și rolul pe care îl poate juca România. Aniversarea a 70 de ani de existență a ONU și a 60 de ani de când România este membru” și „Securitatea Energetică – Diplomaţia Energetică în Ascensiune”.
Joi, 3 septembrie, programul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române va fi deschis printr-o sesiune plenară dedicată evoluţiilor înregistrate la aproape 5 ani de la debutul „Primăverii arabe”. Ministrul afacerilor externe al Iordaniei, Nasser Judeh, va susţine o prelegere pe această temă, la care moderator va fi ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. În continuarea programului va fi dezbătută iniţiativa României privind înfiinţarea unei Curţi Internaţionale pentru judecarea actelor de terorism, cu participarea lui Jose Martin y Perez de Nauclares, şeful Diviziei Drept Internaţional din MAE spaniol şi Kirsten Meersschaert Duchens, coordonator regional pentru Europa al Coaliţiei pentru Curtea Penală Internaţională.
După-amiaza zilei de 3 septembrie va continua cu sesiuni plenare dedicate dezbaterilor pe tema românilor de pretutindeni, cu participarea ministrului delegat Angel Tîlvăr, urmată de sesiunea pe tema Modelul cultural românesc privind minorităţile naţionale, la care vor participa reprezentanţi din grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
Ultima sesiune a zilei este dedicată problematicii de securitate, unde ministrul afacerilor externe al Norvegiei, Borge Brende, va prezenta o analiză a provocărilor de securitate la adresa spaţiului euro-atlantic. Ministrul Bogdan Aurescu va modera sesiunea.
Toate informațiile referitoare la acest eveniment, precum și o fotocronică sunt disponibile în cadrul secţiunii special dedicate evenimentului, de pe site-ul MAE, link: http://www.mae.ro/node/33284.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.JPG)
