Apelul presedintelui CSM - 19.04.2009

APELUL PUBLIC AL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CĂTRE JUDECĂTORI ŞI PROCURORI,
PRIVIND ACTUALA STARE DE LUCRURI LEGATĂ DE INECHITĂŢILE EXISTENTE ÎN SISTEMUL DE SALARIZARE A MAGISTRAŢILOR ŞI DE RISCUL SUBFINANŢĂRII SISTEMULUI JUDICIAR
 
Stimaţi colegi,
 
 Consiliul Superior al Magistraturii constată o agravare fără precedent, în ultima perioadă, a riscului destabilizării echilibrului şi funcţionalităţii sistemului judiciar, pe de o parte ca urmare a perpetuării şi accentuării inechităţilor şi situaţiilor discriminatorii legate de salarizarea judecătorilor şi procurorilor, precum şi a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, iar, pe de altă parte, a intensificării atacurilor publice vizând statutul magistraţilor, care au generat o creştere exponenţială a numărului de ieşiri din sistem.
În plus, recenta diminuare a bugetelor principalilor ordonatori de credite pentru instanţe şi parchete, respectiv Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, amplifică riscurile legate de perturbarea gravă a activităţii judiciare, prin subfinanţarea acestora, în special în contextul în care nici bugetele iniţial aprobate nu asigurau într-o măsură satisfăcătoare necesităţile legate de funcţionarea sistemului. De asemenea, principalele instituţii de formare specializată pentru personalul din justiţie, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri, responsabile în cea mai înaltă măsură pentru crearea premiselor necesare creşterii calităţii actului de justiţie, vor fi puse la rândul lor, prin rectificarea negativă a bugetului Consiliului, în situaţia de a-şi diminua activitatea, în condiţiile în care deja programele de formare ale acestora erau puse în regim de „avarie”.
Numeroase instanţe şi parchete, precum şi asociaţii profesionale, s-au adresat în ultimele zile Consiliului Superior al Magistraturii semnalând efectele negative extreme pe care toţi factorii menţionaţi mai sus îl pot produce, sau îl produc deja, asupra activităţii lor curente şi asupra posibilităţii de a asigura respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale milioanelor de cetăţeni care se adresează în fiecare an justiţiei.

În aceste condiţii, Consiliul Superior al Magistraturii a dorit să adopte o poziţie de echilibru, mizând pe faptul că prin discutarea tuturor acestor probleme, cu obiectivitate, dar şi cu fermitate, atât în interiorul sistemului judiciar, dar şi în raporturile cu celelalte puteri ale statului, vor putea fi identificate cele mai adecvate modalităţi de rezolvare a acestor vulnerabilităţi extreme cu care se confruntă sistemul judiciar.
Adoptarea acestei atitudini de echilibru, bazată pe faptul că justiţia are nevoie, poate mai mult ca oricând, de calm şi stabilitate, nu înseamnă însă că poziţia Consiliului Superior al Magistraturii nu rămâne extrem de fermă în ceea ce priveşte apărarea independenţei sistemului judiciar, care presupune, în mod absolut, asigurarea stabilităţii şi securităţii financiare a acestuia.
Sistemul judiciar în ansamblu nu poate fi independent şi funcţional dacă nu se asigură resursele financiare necesare funcţionării acestuia. Nici un judecător sau procuror nu îşi poate îndeplini funcţia cu care a fost învestit dacă nu beneficiază de un statut sigur şi stabil, inclusiv sub aspect financiar, dacă remuneraţia pe care o primeşte pentru munca depusă, în condiţii dintre cele mai grele, nu este considerată o stare de normalitate, ci, în mod total nejustificat, ca un privilegiu, făcându-se abstracţie de volumul de muncă, de responsabilitatea implicată şi de incompatibilităţile şi interdicţiile cărora magistratul este ţinut să li se supună.
Celelalte două puteri ale statului să înţeleagă şi să-şi asume că se impune tratarea justiţiei ca o prioritate naţională şi dincolo de nivelul declaraţiilor, prin alocaţii bugetare adecvate şi norme concrete.

Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că se impune o soluţie imediată pentru corectarea inechităţilor legate de salarizarea în sistemul judiciar, într-un stat de drept fiind inadmisibilă ignorarea, în continuare, a deciziilor cu efect general-obligatoriu pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe calea recursurilor în interesul legii, privind unele drepturi cuvenite judecătorilor, procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor. De asemenea, se impune, mai ales din partea reprezentanţilor puterii publice, obligaţi prin Constituţie să apere şi să respecte ordinea de drept, precum şi supremaţia legii, o schimbare de atitudine faţă de modul în care se raportează la această situaţie. Drepturile obţinute de personalul judiciar pe unica modalitate legitimă disponibilă într-un stat democratic, respectiv prin acţiuni în justiţie, reprezintă arierate ca urmare a anilor în care aceste persoane au fost private abuziv de aceste drepturi, astfel încât solicitarea punerii în executare a titlurilor executorii astfel obţinute nu este numai legală, dar şi legitimă.

Pe de altă parte, actuala stare de lucruri probează necesitatea respectării opţiunii formulate de mai bine de 3 ani de către puterea legislativă, ca administrarea bugetului instanţelor judecătoreşti să iasă din sfera de dispoziţie a puterii executive, prin trecerea acestor atribuţii în competenţa unui organ cu completă autonomie faţă de acesta, fie el Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cum prevede la acest moment Legea nr.304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fie Consiliul Superior al Magistraturii, dată fiind natura sa juridică şi faptul că ar fi astfel complinite atribuţiile actuale ale acestuia.
Oricare ar fi soluţia adoptată, nu este acceptabilă prelungirea în continuare, prin prorogări succesive ale datei limită impuse de lege pentru acest transfer de atribuţii.

Toate aceste aspecte s-au aflat neîncetat în atenţia Consiliului Superior al Magistraturii, în ultimele zile, acestea fiind ridicate atât în cadrul dezbaterilor purtate cu ministrul justiţiei, în cadrul şedinţei de Plen desfăşurată la data de 7 aprilie 2009, cât şi în cadrul mai multor întâlniri ale conducerii Consiliului cu factori de decizii în domeniu.

Consiliul Superior al Magistraturii asigură colegii judecători şi procurori că nu consideră şi nu va trata drept „negociabile” aspectele expuse privind garantarea statutului judecătorilor şi procurorilor, asigurarea unei salarizări adecvate şi nediscriminatorii în sistemul judiciar, precum şi asigurarea stabilităţii şi securităţii necesare bunei desfăşurări a activităţii justiţiei.
În aceeaşi măsură însă, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că situaţia actuală poate fi rezolvată numai prin apelarea la calm şi raţiune, valori specifice activităţii judiciare, iar escaladarea acestei situaţii nu este benefică pentru nici unul dintre factorii implicaţi şi este în detrimentul milioanelor de cetăţeni pe care justiţia îi deserveşte.
Ca urmare, Consiliul Superior al Magistraturii îşi manifestă deplina disponibilitate de a identifica cele mai adecvate modalităţi de rezolvare a dificultăţilor amintite,  alături de reprezentanţii celorlalte puteri ale statului şi de cei ai corpului judecătorilor şi procurorilor, ţinând cont atât de situaţia generală financiar-economică, cât şi de necesitatea realizării funcţiei sociale esenţiale a justiţiei.
În acest scop, Consiliul Superior al Magistraturii va centraliza toate documentele transmise de către instanţe şi parchete, aspectele ridicate urmând a fi discutate la întâlnirea cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, programată pentru miercuri, 22 aprilie 2009 şi apoi puse în dezbatere în cadrul şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 23 aprilie 2009.

Fie ca Sărbătoarea Paştelui să ne aducă tuturor lumină în suflet şi liniştea necesară  găsirii celor mai bune soluţii,

Preşedintele
Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Viorel Virgil Andreieş