„Speranța” a acostat în constelația vedetelor

Vineri, 7 octombrie a.c., s-a stins din viață contraamiralul în rezervă Marin Deboveanu, amiralul cinematografiei românești, ofițer cu o carieră de excepție, atât în Marina Militară cât și în cea Comercială.

Născut la 23 august 1933, în orașul Turnu-Măgurele, judeţul Teleorman, Marin Deboveanu a absolvit Liceul Teoretic „Sf. Haralambie” din Turnu-Măgurele (1952) și Şcoala Militară de Ofiţeri de Marină, specialitatea Navigație, în anul 1955.

Deși a avut un parcurs sinuos în carieră, a urcat consecvent treptele ierarhiei militare, de la gradul de locotenent, obținut la 23 august 1955 la cel de contraamiral de flotilă, conferit în anul 2008, la împlinirea vârstei de 75 de ani, de președintele Traian Băsescu.


În primii doi ani ai scurtei sale carierei militare, a activat în calitate de comandant al vedetei de siguranţă 1 din Grupul 465 Vedete de Siguranţă la Flotila de Dunăre Giurgiu (1955), şef Secţie Mine la Atelierul F 44 Mine-Dragaj la Spatele Comandamentului Forțelor Maritime Militare (1955-1956), comandant al vedetei torpiloare 2 din Secţia I a Grupului 2 Nave Torpiloare din Divizionul 319 Vedete Torpiloare al Bazei 268 Maritime (1956), ofiţer cu asigurarea materială la Raionul 781 Hidrografic din Baza 230 Nave Fluviale (1956-1957), respectiv comandant pluton 3 specialişti servicii la Şcoala de Specialităţi şi Cartnici Tulcea (1957).

Părăsind la cerere și fără prea multe remușcări Marina Militară, între anii 1958 și 1974 a activat în cadrul Studioului Cinematografic Bucureşti, ca recuziter, secretar de platou, regizor tehnic, comandant al goeletei „Speranţa”, respectiv comandant al navei de agrement „Speranţa” (1970-1975).
Cu o bogată cultură marinărească și un spirit întreprinzător remarcabil, în anul 1968 a proiectat și coordonat construcția în Șantierul Naval din Tulcea a două nave de epocă - o goeletă turcească de război și un bric austriac de comerț -, nave pe care le-a condus pe durata realizării filmelor ,,Răpirea fecioarelor” și ,,Răzbunarea haiducilor”, produse de Studioul Cinematografic București.

În 1968 a predat la OSIM câteva propuneri de invenție în domeniul amortizării oscilațiilor de ruliu ale navelor și al propulsiei ambarcațiunilor cu ajutorul unei turbine eoliene.

În anul 1970 a proiectat și construit goeleta ,,Ghost”, descrisă de Jack London în romanul său ,,Vasul fantomă”, cu care s-au realizat în coproducție româno-germană filmele ,,Fiul soarelui”, ,,Joe printre pirați”, ,,Pirații din Pacific”, ,,Doi ani de vacanță” ș.a.

În 1974 a transformat această navă în goeleta ,,Speranța”, cu care Studioul Cinematografic București a realizat filmul ,,Toate pânzele sus”, după romanul omonim al scriitorului Radu Tudoran.

Tot pentru cinematografie a realizat gondole, pirogi cu balansier, o pilotină cu vele tip cuter și alte ambarcațiuni de epocă.
La solicitarea contraamiralului Sebastian Ulmeanu, comandantul Marinei Militare din perioada 1973-1979 și la insistența viceamiralului Gheorghe Sandu, pe atunci șef al Secției Marină în Direcția Operații a Marelui Stat Major, la 9 octombrie 1975 părăsește comanda ,,Speranței”, fiind rechemat în cadrele active.

Revenit în Marina Militară, este numit şef de stat major la Batalionul elevi din Facultatea Navigaţie a Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”. Ulterior a activat ca asistent la Catedra Navigaţie din Facultatea Navigaţie (1976-1977).
Între timp și-a echivalat studiile superioare la standardele Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” (1977) şi a urmat Cursul de comandanţi de nave de rangul 3 (1978).

Detaşat la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime „Navrom” Constanţa (1978-1985), căpitanul de rangul 3 Marin Deboveanu a fost ambarcat secund pe mineralierul „Bicaz” şi tancul petrolier „Oltenia” şi comandant pe navele „Tulcea”, „Teleorman”, „Făgăraş”, „Focşani”, „Hagieni” ş.a., cu care a efectuat voiaje în Marea Mediterană, Oceanele Atlantic, Pacific şi Indian.

Revenit în țară, a fost lector la Catedra Transporturi maritime şi pescuit oceanic din Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” (1985-1986), comandant de navă (1986-1990), detaşat la Departamentul Transporturilor din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Amenajării Teritoriului (1990-1991) şi şef al Biroului Organizare, Programare şi Prognozare Învăţământ în Secţia Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică a Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” (1991-1992).

În această calitate a contribuit la dezvoltarea bazei materiale a învățământului de marină a Academiei Navale ,,Mircea cel Bătrân”, prin procurarea și donarea a peste 450 hărți de navigație din diverse mări și oceane, a unei plute de salvare de 12 persoane, cu tot inventarul aferent, precum și numeroase cărți și documente nautice necesare studenților pentru documentare și rezolvarea problemelor de astronomie nautică, navigație costieră etc.

Deși la 10 iulie 1992 a fost trecut în rezervă, și-a continuat activitatea în cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” în calitate de comandant al navei „Albatros”, fostul cargou de mărfuri generale de 8750 tdw „Dej” (1992-1994), transferat de la I.E.F.M. “Navrom” și transformat după planurile sale în navă-școală pentru instruirea cadeților.

În paralel, a desfășurat și o prestigioasă activitate științifică, concretizată în elaborarea unui valoros și consistent „Tratat de manevra navei”, editat în patru volume, în perioada 1999-2003.

În calitate de membru al Yacht Clubului Regal Român, în anul 1999 a organizat și coordonat cursurile de inițiere și specializare pentru membrii clublului, publicând mai multe lucrări de specialitate în domeniu. De asemenea, a predat “Manevra navei” la cursurile de promovare a ofițerilor din marina civilă și a participat, ca membru în comisiile de examinare, la examenele de brevetare a acestora.

Reputat ofițer de marină, profesor, cercetător, inovator și promotor consecvent al culturii și spiritualității marinărești, Amiralul “Speranței” va fi fi înmormântat luni, 10 octombrie, la ora 13, în Cimitirul Străulești 1 din Capitală.

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE!