1 din 4 adulți europeni a consumat substanțe ilicite DSP Constanța cere schimbarea urgentă a strategiilor de intervenție, chiar de Ziua Internațională împotriva Drogurilor

Indicatorii privind consumul de droguri au atins praguri critice atât la nivel mondial, cât și național. Cu ocazia Ziua Internaționale de Luptă împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri, marcată astăzi, 26 Iunie 2026, Institutul Național de Sănătate Publică și Direcția de Sănătate Publică (DSP) Constanța s-au aliniat campaniilor globale pentru a trage un semnal de alarmă sever.

Comunitatea medicală mondială și specialiștii locali avertizează că strategiile pur punitive au eșuat în reducerea cererii și cer trecerea de urgență la măsuri robuste de sănătate publică, axate pe prevenție timpurie fundamentată științific și răspunsuri centrate pe persoană.

Cifrele unei expansiuni globale și europene fără precedent

Datele epidemiologice centralizate în cele mai recente rapoarte internaționale relevă o realitate copleșitoare:

• La nivel mondial (Raportul UNODC 2025): Numărul total al persoanelor care au consumat cel puțin o substanță interzisă în ultimele 12 luni a explodat, ajungând la 316 milioane. Acest lucru înseamnă că aproximativ 6% din populația adultă a planetei (vârsta 15-64 de ani) este consumatoare, înregistrându-se o creștere globală de 28% în ultimul deceniu.
• La nivel european (Raportul EUDA): Evaluările arată că peste 85 de milioane de adulți din Uniunea Europeană au experimentat consumul unui drog ilegal cel puțin o dată în viață. Practic, aproape un sfert (1/4) din populația adultă a blocului comunitar a intrat în contact cu aceste substanțe. Europa se confruntă, de asemenea, cu o disponibilitate istorică a substanțelor și cu un fenomen periculos de policonsum (utilizarea simultană sau secvențială a mai multor droguri, legale sau ilegale).

Radiografia consumului în România: „Etnobotanicele” domină urgențele medicale

Cele mai noi date naționale, agregate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) în Raportul Național 2024, confirmă alinierea îngrijorătoare a României la tendințele de creștere din restul Europei:

• Prevalența generală: 12,8% din populația generală a experimentat consumul unui drog ilicit de-a lungul vieții, canabisul rămânând în continuare pe primul loc în opțiunile de consum.
• Diferențe de gen: Bărbații înregistrează o prevalență a consumului de-a lungul vieții de 14,4%, în timp ce în rândul femeilor procentul este de 10,2%.
• Vulnerabilitatea tinerilor: În segmentul de vârstă 15-34 de ani, consumul este aproape dublu față de media națională.

Specialiștii din sănătate publică atrag atenția asupra unei tendințe extrem de periculoase: scăderea accentuată a vârstei de debut, primele experiențe fiind documentate la vârste extrem de fragede, cu precădere în mediile urbane aglomerate.

Mai mult, România prezintă o vulnerabilitate majoră pe segmentul de Noi Substanțe Psihoactive (NSP), cunoscute drept „etnobotanice”. Din cauza prețului scăzut și a ușurinței cu care pot fi cumpărate de pe platformele online, acești compuși sintetici imprevizibili chimic au ajuns să genereze peste 45% din totalul urgențelor spitalicești asociate toxicomaniei în marile centre universitare.

Schimbarea de paradigmă: Pilonii unei prevenții moderne

Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) și Organizația Mondială a Sănătății subliniază că discursurile moralizatoare sau abordările bazate exclusiv pe intimidare nu funcționează. Sănătatea publică modernă cere înlocuirea stigmatizării cu măsuri de sprijin și implementarea a trei direcții strategice fundamentate științific:

• Prevenția de mediu și dezvoltarea rezilienței clinice: Programe aplicate încă din copilăria timpurie și preadolescență, axate pe dezvoltarea abilităților socio-emoționale, gestionarea stresului și autoreglare, care acționează ca un scut biologic și psihologic în fața consumului.
• Programe școlare și familiale integrate: Sesiuni interactive structurate pe învățare socială și gestionarea presiunii de grup, corelate cu sprijin parental pentru îmbunătățirea comunicării în familie.
• Intervenții adaptate mediului digital și comunitare: Utilizarea de algoritmi și campanii de informare targetate direct pe rețelele sociale utilizate intens de tineri, adaptându-se la digitalizarea accelerată a piețelor ilicite.

„Sănătatea publică modernă cere înlocuirea stigmatizării cu o cultură a sprijinului, facilitând intervențiile timpurii înainte ca un consum experimental să se transforme într-o tulburare cronică de dependență”, transmite compartimentul de specialitate.