Creatorul magazinelor de vise „În Constanţa sunt nişte inconştienţi care vând canabinol WIN foarte periculos”

Multiplicare fulminantă: cumperi din China 1 kg de "spice" cu 1.000 de dolari şi-l vinzi în România, în doze de 0,5 g, cu 25.000 de dolari.

Poliţiştii de la antidrog nu le spun "etnobotanice" pentru că drogul n-are nicio legătură cu planta. Preferă termenul "spice" (condiment). Dar acesta e marca înregistrată a lui Alin Rotaru, omul care a împărţit franciza la peste 100 de magazine din ţară şi nu-i place să-i fie folosită abuziv marca. Indiferent cum le spune - snuffuri (tutun), powdere (pulberi), crystaluri sau mărăciucă (produs nou, în mare vogă) - un kilogram de substanţe cu efect neurostimulator are o rată de multiplicare a profitului uluitoare. De fapt, adevăratul efect relaxant al afacerii de aici provine.

La un dolar se întorc 25

Un singur kilogram de marfă îţi poate fi livrată acasă prin firmele de curierat. Comanda o faci pe internet, în China, existând sute de site-uri care vând substanţe chimice şi acceptă comenzi on-line.

"În laboratoarele din China găseşti kilogramul de produşi sintetici la preţuri între 200 şi 1.200 de dolari, în funcţie de calitate", afirmă Cătălin Ţone, şeful Brigăzii Antidrog din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

Schema e simplă. Se iau plante uscate, se toacă, se îmbibă în baia cu substanţe importate din China, se porţionează în pacheţele de 0,5 grame şi se scot la vânzare. În funcţie de concentraţii şi de substanţa activă folosită, preţul unei doze de 0,5 g variază între 10 şi 80 de lei (40 de lei în medie). Altfel spus, un kilogram conţine 2.000 de doze care pot fi vândute în maximum două- trei luni (la 25 de clienţi/zi). Iar venitul adus de cele 2.000 de doze se ridică, în medie, la 80.000 de lei, adică peste 25.000 de dolari. La un dolar investit, ţi se întorc 25 de dolari. Dar Alin Rotaru, francizorul "Magazinelor de vise", nu e de acord cu versiunea poliţiştilor.

Francizorul "Magazinelor de vise" recunoaşte profit de doar 200%

"Cei de la Antidrog vorbesc prostii în lipsă de informaţii!", spune "prinţul" etnobotanicelor. Rotaru afirmă că marfa de cea mai proastă calitate vândută sub denumiri gen "Magic by pure" costă 5.000 de dolari/kg în China.

"Eu import precursori cu sume cuprinse între 9.000 şi 15.000 de dolari/kg. Garantat!", încearcă să pară cât mai convingător Alin Rotaru.

Dezvoltarea afacerii acestuia a fost fulminantă. În 2008, îşi deschisese primele magazine în Galaţi, iar după şase luni în apartamentul personal au descins procurorii DIICOT. I-au găsit zeci de mii de euro şi 600.000 de lei ţinuţi în casă. După numai şase luni de activitate. I-au confiscat banii, dar după câteva zile i-au înapoiat pentru că oamenii legii nu l-au putut agăţa cu niciun articol din Codul Penal. "Eu, în general, merg cu o marjă de profit de 100%-200%", a mai divulgat Rotaru, care susţine că n-a devenit încă milionar în euro de pe urma etnobotanicelor.

E complicat să verifici afirmaţiile sale pentru că sereleul i-a fost preluat de o companie americană, iar de la 1 ianuarie 2010 sediul social s-a mutat în Cipru. Tot acolo îşi produce şi mixurile comercializate apoi pe piaţa românească. Ia substanţele active din China, le amestecă în Cipru şi le vinde puştanilor din România.

DECLARAŢII

"Instanţele nu conştientizează pericolul. Dealerii reţinuţi de noi sunt acum liberi şi fac acelaşi lucru."
COMISAR CĂTĂLIN ŢONE, şeful Brigăzii Antidrog Bucureşti

"Cât timp laboratoarele din China vor produce marfă, afacerile din Europa nu vor avea de suferit."

ALIN ROTARU, patronul "Spice Shop Distribution"

"Snufful îţi afectează memoria. Eu m-am lăsat, că am afaceri"

Pe Google, dacă ai răbdare, găseşti sute de laboratoare chinezeşti care prepară prafuri pentru "Occidentul putred". Iar într-un minut găseşti sigur zece oferte.

Chinezi ospitalieri: europeni, poftiţi la prafuri!

În zona Shanghai sunt cele mai multe. Au denumiri pompoase, dar majoritatea covârşitoare sunt barăci plasate în mediul rural, unde câţiva muncitori îndrumaţi de un chimist cu experienţă amestecă nişte produşi de sinteză derivaţi din marile familii ale amfetaminelor şi canabinolului.

Pe "Shanghai Pharmresearch Chemistry Co. Ltd", găzduit pe portalul ec21.com, ţi se prezintă vedetele MDAI (mephedronă methylonă). Pe site ţi se spune că, din motive legale, compania nu oferă detalii privind uzul şi modul de administrare al substanţelor oferite, dar că detaliile le afli pe wikipedia.org. Formulele de marketing sunt apoi standard: ţi se garantează o puritate de 99,8% a prafurilor, cu certificat de calitate. Ţi se mai spune că e plin internetul de "fake"-uri, produse mizerabile şi că doar la ei găseşti cea mai bună marfă. Dar acelaşi mesaj l-am găsit pe toate site-urile chinezeşti! Trebuie să-ţi faci cont şi poţi lansa comanda on-line. Nu am primit niciun răspuns până la închiderea ediţiei, însă ziariştii de la "The Mirror" scriau, în august anul trecut, că au comandat 1 kg de MDAI cu numai 3.000 de dolari.

Se vând toate gunoaiele testate pe şoareci

După ce 44 de derivaţi ai mephedronei şi canabinolului au fost introduşi de Agenţia Naţională Antidrog (ANA) pe lista substanţelor interzise, s-ar putea crede că febra etnobotanicelor s-a mai temperat. Dar Alin Rotaru, dealerul de frunte al ţării, spune că afacerea nu i-a scăzut. Fenomenul e însă altul: au apărut substanţe noi, neverificate.

Rotaru are teoria sa: "S-a interzis canabinolul sintetic JWH 018, iar acum unii folosesc un canabinol WIN-XX-XXX care nu a fost testat pe oameni, s-au făcut doar pe şoareci şi se pare că n-au fost prea OK. În Constanţa sunt nişte copii inconştienţi care vând acest canabinol WIN foarte periculos.Şi "Magic by pure" e periculos. Provoacă erupţii cutanate, pierderi de memorie majore, dependenţă. Acum un an toţi vindeau mephedronă şi JWH 018, acum se importă din China toate gunoaiele".

Alin Rotaru însuşi nu mai consumă nimic din propriile produse, deşi până acum "fuma trei ţigări pe zi", după cum recunoaşte. "Produsele snuff dau dependenţă psihică, dar te laşi foarte uşor dacă vrei. Eu m-am lăsat pentru că trebuia să mă concentrez pe afaceri şi asta îmi afecta memoria de scurtă durată". Altfel spus, deşi marfa sa se vinde în toată ţara, Rotaru a renunţat să mai consume pentru că asta îi afecta randamentul la muncă.

Şeful Brigăzii Antidrog, comisarul Cătălin Ţone, spune că laboratorul a făcut anul trecut 20.000 de analize şi că tot ce apare pe piaţă este monitorizat strict.

"Cred că ne confruntăm cu o lipsă de viziune şi de conştientizare a riscurilor de către autorităţi: magistraţi, autorităţi guvernamentale. Dosarele pe care noi le facem trebuie soluţionate mai repede şi ne trebuie o lege expresă pentru fenomenul etnobotanicelor, ca în Elveţia", susţine acesta.

Polonezii, de exemplu, n-au interzis 44 de substanţe, ci 900.

ÎNGRĂŞĂMÂNT TRAS PE NAS

Spice Mărăciuca, drogul bun pentru flori

Disimularea e regula de bază a comerţului cu prafuri legale. Pe site-ul magazinelor de vise ce-i aparţin lui Alin Rotaru este prezentată, de exemplu, Spice Mărăciuca. Ţi se spune că se diluează praful în 250 ml de apă şi se pune la flori. Însă la părerile clienţilor, puştanii laudă sau critică marfa, după caz: "Am tras la şcoală cu nişte colegi... în baie, 3-4 fumuri ca lumea sunt de-ajuns. Am râs ca proştii după aia"; "În doi, mere la party, udată cu votcă" sau "Mie nu-mi place, e slăbuţ. E cel mult jumate din Aphrodite". E vorba, fireşte, de îngrăşământ.

Deşi cineva întreabă două posturi mai jos: "Ăsta e de tras pe nas sau de fumat?". Cel care le vinde, Alin Rotaru, nu are copii, dar acuză stereotipurile stupide: "Aceste produse nu se vând minorilor. Ţine mult de educaţia pe care o dai copilului ca să ştie ce are de făcut pe viitor".

STUDIU DESPRE ETNOBOTANICE

Tinerii din Timişoara preferă droguri legale de pe piaţa neagră

Tinerii din Timişoara se dau în vânt după etnobotanice. Potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Eu România luna trecută, pe un eşantion semnificativ de tineri între 12 şi 25 ani, în toate cele 10 oraşe ale judeţului Timiş, interesul faţă de halucinogene creşte odată cu numărul populaţiei din localitate, la acest capitol capitala judeţului fiind "fruntaşă". 95% dintre tinerii din Timişoara admit că au auzit de existenţa etnobotanicelor, iar două treimi dintre aceştia recunosc că le-au şi consumat cel puţin o dată.

Cei care au consumat droguri "legale" spun că le procură în mare măsură de pe piaţa neagră. "Dintre cei care au încercat drogurile legale, un procent mic, respectiv 15 %, le-au cumparat din spice shop-uri", se arată în studiu.

"La nivelul judeţului Timiş, procentul de consum e ridicat, dată fiind incidenţa crescută a factorilor de risc în această zonă. Municipiul Timişoara, din perspectiva situării geografice şi a fluxului permanent de persoane care tranzitează localitatea, întruneşte condiţii care pot conduce la creşterea nivelului de consum", a explicat Mihaela Tomiţă, şefa Centrului Regional de Prevenire şi Consiliere Antidrog. (Georgeta Petrovici)

sursa: www.evz.ro