Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#DunăreaCălăuzăTuristică Ismail în anii 1930 - „Nota caracteristică a oraşului o dau numeroasele ceainării foarte populate“
#DunăreaCălăuzăTuristică: Ismail în anii 1930 - „Nota caracteristică a oraşului o dau numeroasele ceainării
05 Feb, 2024 17:00
05 Feb, 2024 17:00
05 Feb, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
944
Marime text
944
Marime text
- Al doilea capitol ne introduce în Dunărea românească, fiind structurat la rândul său în trei subcapitole: Defileul Dunării, Dunărea de la Turnu-Severin la Brăila, Dunărea maritimă (de la Brăila la Mare)
În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.
Autorul este deja cunoscut pentru o altă operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinătăţei“.
Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu.
Capitolul al doilea debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul noteaza detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creeaza verosimil o panoramă impresionantă.
Părăsim „Defileu Dunării“ și ne îndreptăm, tot navigând Dunărea, „de la Turnu Severin la Brăila“, denumirea dată de autorul R.I. Călinescu celui de-al doilea subcapitol.
Al treilea subcapitol, de altfel și ultima parte a lucrării prezentate, aduce în fața cititorilor călătoria autorului „de la Brăila la mare“. Primul popas este orașul Brăila. R.I. Călinescu coboară din vapor în portul Brăila și notează primele impresii, dar și o serie de informații tehnice și istorice. După o plimbare pe canalul Filipoiu şi lacul Şerban, călătorul nostru ajunge la Măcin și apoi în Galați și orașul Reni. Din Issacea ajungem în fermecătoarea Delta Dunării și, în firescul traseu, în Tulcea.
Autorul ne relatează detalii și despre orașul Ismail. La acea vreme, anii 1930, orașul era teritoriu românesc. Astăzi Ismail este un oraș din regiunea Odesa (din sud-vestul Ucrainei). Este situat la o distanță de 192 km sud-vest de orașul Odesa și la 80 km de vărsarea brațului Chilia al Dunării în Marea Neagră.
În scurta descriere autorul amintește detalii despre populația orașului, străzile, aspectul și dotările acestuia. Totuși, amintim, că informațiile publicate de R.I. Călinescu se raportează la anii 1930, iar unele dintre ele pot fi contrazise de noi descoperiri istorice.
Redăm în cele ce urmează descrierea realizată de R.I. Călinescu:
Autorul este deja cunoscut pentru o altă operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinătăţei“.
Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu.
Capitolul al doilea debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul noteaza detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creeaza verosimil o panoramă impresionantă.
Părăsim „Defileu Dunării“ și ne îndreptăm, tot navigând Dunărea, „de la Turnu Severin la Brăila“, denumirea dată de autorul R.I. Călinescu celui de-al doilea subcapitol.
Al treilea subcapitol, de altfel și ultima parte a lucrării prezentate, aduce în fața cititorilor călătoria autorului „de la Brăila la mare“. Primul popas este orașul Brăila. R.I. Călinescu coboară din vapor în portul Brăila și notează primele impresii, dar și o serie de informații tehnice și istorice. După o plimbare pe canalul Filipoiu şi lacul Şerban, călătorul nostru ajunge la Măcin și apoi în Galați și orașul Reni. Din Issacea ajungem în fermecătoarea Delta Dunării și, în firescul traseu, în Tulcea.
Autorul ne relatează detalii și despre orașul Ismail. La acea vreme, anii 1930, orașul era teritoriu românesc. Astăzi Ismail este un oraș din regiunea Odesa (din sud-vestul Ucrainei). Este situat la o distanță de 192 km sud-vest de orașul Odesa și la 80 km de vărsarea brațului Chilia al Dunării în Marea Neagră.
În scurta descriere autorul amintește detalii despre populația orașului, străzile, aspectul și dotările acestuia. Totuși, amintim, că informațiile publicate de R.I. Călinescu se raportează la anii 1930, iar unele dintre ele pot fi contrazise de noi descoperiri istorice.
Redăm în cele ce urmează descrierea realizată de R.I. Călinescu:
„De la Ceatal şi până la Ismail, braţul Chilia are şenalul larg şi adânc. La 20 km. de la bifurcaţie, pe malul stâng al fluviului, este situat oraşul Istmail. Portul Ismail îşi datoreşte existenţa sa exclusiv comerţului de cereale, fiind aşezat într’o regiune eminamente agricolă.
Oraşul Ismail, cu o populaţie de 45.000 locuitori, are o industrie destul de redusă, care se limitează la câteva mori şi câteva fabrici de cherestea. Cum acest oraş nu are cale ferată, tot traficul mărfurilor se desface pe Dunăre, de unde şi marea importanţă a portului pentru oraş şi regiune.
Portul are un cheu de piatră şi o platformă împietruită. El dispune de un ponton obştesc şi de alte pontoane ale unor societăţi particulare de navigaţie. Comunică cu oraşul prin 3 străzi pietruite şi bine întreţinute.
Oraşul are un caracter rusesc, cu străzi perpendiculare una pe alta, având la mijloc o piaţă largă, plină, în zilele de târg, de carele şi căruţele sătenilor din împrejurimi. Nota caracteristică a oraşului o dau numeroasele ceainării foarte populate de lipoveni bărboşi care strânşi împrejurul măsuţelor de lemn, îşi sorb tacticos ceaiul vărsat din ceainice de porţelan în farfurioare adânci.
La vreo 17 km. mai departe, braţul Chilia se desparte în 3 braţe, tustrele bune pentru navigaţie, care se unesc într’o singură albie la Stari-Chilia, la 3 km. în jos de târgul Chilia şi la 67 km. de la Ceatalul Ismailului.“
Va urma.
Descarcă gratuit volumul „Dunărea. Călăuză turistică“, de R.I.Călinescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
Sursă foto: „Dunărea. Călăuză turistică“, de R.I.Călinescu
Citește și:
#DunăreaCălăuzăTuristică: Tulcea în anii 1930 - „Excelează prin produsele sale“
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
