Interviu Devon Cone și Daphne Panayotatos, activiste la Refugees International, despre situația refugiaților ucraineni în România (DOCUMENT)

• „Persoanele, precum pacienții cu cancer, care au nevoie de un anumit tratament care nu este ușor disponibil în Moldova, au beneficiat de sprijinul UE și ONU pentru a se muta în țările UE unde pot primi îngrijirea de care au nevoie”

 
Războiul din Ucraina a schimbat viața a milioane de oameni. Milioane de refugiați au fugit din calea războiului, cei mai mulți reprezentând copii și femei. Printre țările alese ca reședințe temporare se numără și România, iar un raport realizat de către organizația Refugees International (https://www.refugeesinternational.org/), ce are sediul în Washington, DC, Statele Unite ale Americii, scoate în evidență principalele puncte forte, dar și slăbiciuni pe care România le are în situația gestionată, până în prezent, cu refugiații. Raportul a fost pus la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța, la cerere, de către asociație.
 
Devon Cone și Daphne Panayotatos, membre ale asociației menționate, sunt cele două autoare ale raportului, care, au răspuns și la niște întrebări adresate de către cotidianul ZIUA de Constanța, pe care le redăm mai jos.
 

Î: Care sunt principalele aspecte identificate în serviciile sociale și de sănătate din România și Moldova pentru refugiați?

 
R: Barierele lingvistice și lipsa de înțelegere (atât în ​​rândul refugiaților, cât și al furnizorilor de servicii medicale) cu privire la serviciile pentru care sunt eligibili refugiații sunt obstacole majore în calea accesului refugiaților la asistență medicală. Dificultatea de a găsi un loc de muncă adecvat și dependența rezultată de asistența limitată în numerar înseamnă că accesibilitatea este o altă problemă, în special pentru persoanele cu afecțiuni cronice de sănătate, afecțiuni medicale complicate sau dizabilități care necesită îngrijire continuă și/sau specializată. Persoanele, precum pacienții cu cancer, care au nevoie de un anumit tratament care nu este ușor disponibil în Moldova, au beneficiat de sprijinul UE și ONU pentru a se muta în țările UE unde pot primi îngrijirea de care au nevoie.
 
Îngrijirea copiilor, formarea lingvistică și profesională, asistența independentă pentru locuințe și sprijinul psihosocial sunt unele dintre serviciile sociale cheie de care au nevoie refugiații pentru a-și putea găsi un loc de muncă și a-și reconstrui viața în țările gazdă.
 
Î: În iunie, au existat 3,2 milioane de persoane care s-au înscris pentru protecția temporară sau scheme naționale similare de protecție în Europa. Câți dintre ei au decis să rămână sub protecția statelor România și Moldova?


 
R: Potrivit UNHCR, la 30 septembrie erau aproximativ 7,5 milioane de refugiați din Ucraina în Europa, dintre care aproximativ 4,2 milioane erau înregistrați pentru Protecție Temporară sau o schemă similară. Dintre aceștia, aproximativ 80.498 de refugiați din Ucraina se aflau în România la 18 septembrie, dintre care 67.064 s-au înscris pentru protecție temporară. Numărul de persoane înregistrate pentru protecție temporară în România a crescut semnificativ de la momentul vizitei Refugees International din iunie și până astăzi – o tendință pe care ONG-urile și ICNUR o atribuie capacității guvernului, datorită sprijinului de capacitate din partea EUAA, de a facilita și accelera înregistrarea pentru protecția temporară, precum și eforturile tuturor părților interesate (ONG-uri, ONU și guvern) de a extinde accesul la informații despre protecția temporară pentru refugiați.
 
Moldova nu este un stat membru al UE și nu și-a activat echivalentul unei scheme de protecție temporară. Mai degrabă, refugiații din Ucraina au dreptul de a rămâne și de a lucra în Moldova în condițiile stării de urgență în curs. Potrivit UNHCR, la 27 septembrie erau 92.443 de refugiați din Ucraina în Moldova.
 

Î: Este procesul de integrare unul potrivit pentru refugiați?

R: În această vară, am auzit că guvernele țărilor gazdă a refugiaților, agențiile ONU, ONG-urile și chiar refugiații înșiși recunosc din ce în ce mai mult că persoanele care au fugit din Ucraina vor fi probabil strămutate mult mai mult decât se anticipase inițial. Ca urmare, a existat un impuls pentru toate părțile interesate să tranzițieze de la o fază de răspuns umanitar de urgență la concentrarea pe furnizarea de sprijin pentru integrare. Sunt puse în aplicare programe pentru a încerca să răspundă nevoilor pe termen lung ale ucrainenilor, dar aceste programe au întârziat să prindă contur. După cum observăm în raport, pentru mulți refugiați rămâne dificil să găsească un loc de muncă adecvat, să înscrie copiii la școală, să aibă acces la asistență medicală și o cazare sigură și durabilă. Programele de asistență în numerar sunt intervenții esențiale pentru a facilita tranziția refugiaților pe măsură ce se stabilesc în comunitățile gazdă, dar nu sunt suficiente pentru ca indivizii să devină autonomi sau chiar să își acopere nevoile de bază.
 
Așadar, în timp ce România și Moldova au făcut o treabă extraordinară de primire a refugiaților când au sosit în primele luni de conflict, ambele țări mai au un drum de parcurs pentru a ajuta ucrainenii să se stabilească în societățile lor. Bariera lingvistică a fost un obstacol major în calea integrării, în special în România. De asemenea, este important să recunoaștem că mulți ucraineni încă speră că se vor putea întoarce acasă în curând, așa că nu s-au gândit la nevoile lor pe termen lung. Incertitudinea a făcut dificil pentru toți cei implicați în răspuns - guvern, agenții ONU și ONG-uri - să conceapă și să implementeze servicii de integrare adecvate, în timp util și de dimensiuni adecvate. Dar unele lucruri sunt previzibile, așa că ambele guverne trebuie să colaboreze cu partenerii și persoanele afectate pentru a dezvolta strategii concrete și cuprinzătoare pentru a promova integrarea și incluziunea, chiar și în timp ce continuă să facă planuri de urgență. Raportul oferă câteva recomandări care detaliază modul în care ambele țări pot face mai bine acest lucru.
 

Î: Dopomoha.ro este o platformă lansată de Code for Romania în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență din Ministerul Afacerilor Interne, Agenția ONU pentru Refugiați, Organizația Internațională pentru Migrație și Consiliul Național al Refugiaților din România, care vine cu o mulțime de informații pentru refugiaţii. A fost util pentru populația afectată?

 
 
R: Site-ul a fost util pentru refugiați, precum și pentru ONG-uri și voluntari care îi asistă, deoarece au putut vedea ce fac alte organizații și direcționează refugiații către servicii specializate. A avea informații credibile, cuprinzătoare și actualizate, traduse în limbile proprii ale refugiaților și într-un singur loc a fost foarte important. ONG-urile au creditat guvernul cu crearea site-ului foarte rapid. Cu toate acestea, unii au menționat că informațiile de pe site-ul web ar putea fi inaccesibile pentru refugiați, deoarece limbajul era foarte tehnic și, prin urmare, greu de înțeles. ONG-urile și alții și-au luat responsabilitatea de a „traduce” aceste informații în termeni pe care oamenii îi puteau înțelege mai bine, dar uneori acest lucru a devenit confuz, deoarece multe organizații diferite și-au creat propriile materiale informaționale. În același timp, a existat o oarecare confuzie cu privire la protecția temporară la început, deoarece Directiva UE nu fusese niciodată activată înainte. Astfel, agențiile UE și ONU produceau, de asemenea, o mulțime de informații care se schimbă frecvent – ​​ceva care a fost util și important, dar poate fi copleșitor. În raportul nostru, discutăm, de asemenea, provocările furnizării de informații în acest context unic.
 
În cele din urmă, Dopomoha.ro a fost una dintre cele mai practice și utile inițiative în care a fost implicat guvernul ca parte a răspunsului său pentru refugiați. Înțelegem că noul site web a fost lansat recent și sperăm că dezvoltatorii au căutat și au încorporat feedback de la utilizatori înșiși pentru a-l îmbunătăți.
 

Î: Care sunt perspectivele pe termen scurt și lung privind integrarea refugiaților în două țări care au o economie fragilă?

 

 
R: Situația economică din ambele țări este într-adevăr fragilă, deoarece prețurile cresc în întreaga lume și se apropie o iarnă dificilă. Economia Moldovei este deosebit de vulnerabilă, deoarece rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa. Suntem îngrijorați de faptul că dificultățile financiare crescute în țările gazdă ar putea declanșa tensiuni sociale între comunitățile locale și refugiați și ar putea pune sub presiune dorința publicului – și, prin urmare, a guvernelor – de a găzdui refugiați.
 
Pe termen scurt, găzduirea refugiaților ar putea fi o provocare financiară. Cu toate acestea, ambele țări primesc sume mari de ajutor financiar de la Uniunea Europeană, Statele Unite și alți donatori, cât și sprijin prin Planul regional de răspuns pentru refugiați (RRP) al ONU pentru a sprijini eforturile lor. Acești donatori ne-au spus că fondurile și programarea lor sunt concepute pentru a beneficia și comunitățile gazdă, susținând economia prin investiții și promovând coeziunea socială. Pe termen lung, o treabă mai bună de a facilita integrarea timpurie ar putea foarte bine să ajute economiile – dacă li se oferă instrumentele potrivite pentru a reuși, refugiații pot intra pe piața muncii și pot contribui financiar la societățile în care trăiesc.
 
 

Date din raport

 
Raportul poate fi citit integral în secțiunea „Documente”.
 
Din 24 februarie 2022, invazia militară a Ucrainei de către Rusia a provocat o răspândire pe scară largă teroare, distrugere și deplasare. La sfârșitul lunii septembrie 2022, erau mai mult de 7,5 milioane de refugiați din Ucraina care trăiesc în țări din întreaga Europă, iar aproape 90 la sută dintre care femei și copii. România și Moldova găzduiau aproximativ 80.498 și, respectiv, 92.443 de persoane.
 
Confor raportului antemenționat, Guvernele României și Republicii Moldova ar trebui:
 

• Asigurarea accesului legal la protecție pentru refugiații din Ucraina pentru o perioadă lungă de timp întrucât rămân în imposibilitatea de a se întoarce în siguranță în țara lor de origine. Guvernul român ar trebui să extindă protecția temporară la maximum trei ani conform legislației UE. Guvernul Republicii Moldova ar trebui să aplice prevedere legală pentru acordarea refugiaților din Ucraina protecție temporară. Ambele ar trebui să asigure creșterea capacității autorităților de a gestiona înregistrarea pentru protecția și facilitarea accesului la azil pentru cei care îl solicită.
• Să lucreze cu partenerii pentru a dezvolta strategii de integrare națională și investiți cu resursele necesare pentru a începe imediat implementarea lor. Este necesară o viziune coerentă, pe termen lung din partea guvernelor prin care vor semnala angajamentul față de primirea refugiaților și îmbunătățirea financiară și operațională a tuturor părților interesate prin planificare si coordonare.
• Asigurarea accesului refugiaților la cazare sigură și demnă. Pentru refugiații găzduiți de localnici, trebuie sistematizată înregistrarea, verificarea și monitorizarea gazdelor, precum și raportarea și răspunsul la exploatare sau violență bazată pe gen de către gazde. Pentru a proteja oferta de alternative de locuințe independente, trebuie aplicată legislația care interzice proprietarilor de proprietăți să discrimineze chiriașii din cauza naționalității lor sau din cauza creșterii prețurilor. Capacitatea adecvată a locurilor de cazare colective, păstrarea planurilor de urgență la scară dacă este necesar și asigurarea unor condiții adecvate de primire.
• Extinderea programelor de asistență în numerar, îmbunătățirea accesului la îngrijirea copiilor și facilitarea recunoașterii diplomelor profesionale și educaționale din Ucraina. Extinderea programelor de asistență în numerar pentru refugiați pentru a le facilita tranziția și a-i ajuta să-și îndeplinească nevoile de bază cu o mai mare autonomie, beneficiind în același timp de economiile locale. Facilitarea accesului la îngrijirea copiilor și recunoașterea diplomelor și a altor calificări pentru a ajuta refugiații, în special mamele singure, să își asigure locuri de muncă adecvate.
• Permiterea accesului deplin a copiilor refugiați în școli. Eliminați barierele birocratice și legale în calea înscrierii, oferiți cursuri de limbi străine, instruiți profesorii, introduceți servicii de sprijin psihosocial, îmbunătățiți accesibilitatea pentru elevii cu dizabilități și extindeți capacitatea în facilități și programe de alimentație școlară.
• Îmbunătățirea transparenței în ceea ce privește finanțarea. Guvernele ar trebui să raporteze în mod regulat sumele cheltuite din bugetele interne; sumele solicitate, primite și plătite de la UE și de la alți donatori; și distribuirea și utilizarea fondurilor respective. O transparență sporită creează încredere în rândul părților interesate și informează planificarea pentru furnizarea de ajutor mai eficientă.

 
Sprijinul ONU, guvernele donatoare, ONG-urile internaționale și sectorul privat sunt, prin urmare, esențiale pentru consolidarea răspunsului umanitar în Moldova și România. Planul Regional de Răspuns pentru Refugiați (RRP) inter-agenții al ONU a făcut un apel pentru 1,85 miliarde de dolari pentru a satisface nevoile a 8,3 milioane de oameni din martie până în decembrie 2022. În special, a cerut 414.194.842 de dolari pentru refugiații din Moldova și 239.858.526 de dolari pentru România. Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), apelul total a fost finanțat în proporție de 71% începând cu 23 septembrie.
 
La momentul călătoriei lui Refugees International, refugiații care soseau în România și Moldova din Ucraina puteau găsi o alinare imediată la punctele de intrare de la granițe și gară. Au fost prezenți mai puțini actori decât în ​​haosul din primele zile după invazie, dar unii actori umanitari au rămas să ofere informații, produse alimentare și nealimentare, primul ajutor și transport. Deși stabilitatea relativă a fost un semn pozitiv, unii reprezentanți ai societății civile s-au îngrijorat că va determina donatorii să înceteze prematur finanțarea pentru răspunsul la frontieră. Aceste temeri par să se fi materializat – într-un interviu la distanță din septembrie 2022, personalul ONU din București a declarat pentru Refugees International că numărul de grupuri care operează la punctele de intrare a continuat să scadă, lăsând nevoile de bază ale refugiaților nesatisfăcute. Guvernul român a cerut ONG-urilor să reia serviciile, în special furnizarea de alimente.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Nava care transportă cel mai mare ajutor umanitar al Franţei pentru Ucraina a ajuns în portul Agigea (GALERIE FOTO+VIDEO)