#scrieDobrogea Anghel Saligny, uriașul din bronz care-și contemplă creația și marea (galerie foto)

Un uriaș din bronz a cărui siluetă se profilează pe cerul Constanței, ce împrumută din culoarea sa schimbătoare mării, aflată la doar câțiva metri distanță. Un uriaș contemplând-și creația pusă în slujba oamenilor mării, portul și vestitele sale silozuri. Ați ghicit, este vorba despre statuia inginerului Anghel Saligny, un nume cu rezonanță pentru Constanța, România și Europa, dar nu numai. 
 
Impunătoarea statuie de trei metri înălțime, care domină zona din apropierea intrării nr. 1 în Portul Constanța, situată pe bulevardul Elisabeta, colț cu strada Ovidiu, a fost realizată în 1957 de sculptorul Oscar Han, membru al faimosului „Grup al celor patru“, din care mai făceau parte Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Francisc Șirato, și autor al grupului statuar Mihai Eminescu și muza sa. Pe Lista Monumentelor Istorice din România - județul Constanța, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 bis/15 februarie 2016, statuia lui Saligny de la Poarta I a Portului Constanța figurează la poziția nr. 639 (CT-III-m-A-02924). Deși realizată în 1957, lucrarea a fost amplasată în locul în care se află și acum abia în anul 1974. Pe 16 octombrie 1996, când s-au marcat 100 de ani de la punerea pietrei de temelie a Portului Constanța, la baza statuii ce îl întruchipează pe celebrul inginer privind marea și propria sa creație a fost amplasată o placă din bronz pe care stă scris: „Anghel Saligny (1854-1925) a proiectat și condus lucrările de construcție și modernizare a Portului Constanța (1899-1910). Realizările îl situează între cei mai străluciți ingineri români“.
 
Într-adevăr, Anghel Saligny, membru al Academiei Române, profesor universitar și inventator, a fost și rămâne unul dintre cei mai înzestrați ingineri români. Născut pe 19 aprilie 1854, la Șerbănești, județul Galați, tânărul cu origini franceze (tatăl său, pedagogul de origine alsaciană Alfred Saligny, s-a stabilit în România, unde a și înființat un pension pentru copii, la Focșani, la care a fost înscris și viitorul constructor), a urmat studii inginerești între anii 1870 și 1874 la Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg. La numai 33 de ani, a devenit șeful proiectului privind realizarea unei căi ferate care să unească localitățile Fetești și Cernavodă și, în acest fel, să asigure legătura între Constanța și capitală. Așa s-a născut faimosul Podul „Carol I“ de la Cernavodă, ridicat peste Dunăre, numit apoi după creatorul său, care, la vremea inaugurării sale, era cel mai lung din Europa și al treilea din lume (o lungime de 4.087,95 de metri, dintre care 1.662 de metri deasupra Dunării, și o înălțime de 30 de metri deasupra apelor Dunării).
 
Lucrările la pod au început în octombrie 1890, în prezența regelui Carol I, și s-au încheiat în numai cinci ani, inaugurarea având loc în septembrie 1895, dată la care s-a bătut simbolic și ultimul nit din argint. Se spune că atunci când podul străjuit în partea dinspre Cernavodă de doi dorobanți (în memoria celor căzuți în Războiul de Independență) a fost inaugurat, în prezența lui Carol I, Anghel Saligny, într-o șalupă, a stat sub colosul metalic, garantând cu propria viața rezistența creației. Podul „Carol I“ cu statuile „Dorobanții“ sau, mai simplu, Podul lui Saligny a fost folosit până în 1987, când s-a construit altul, fiind monument istoric de categoria A.
 
Nouă ani mai târziu, în 1899, lui Saligny i s-a încredințat o nouă misiune: Portul Constanța fiind proiectantul și coordonatorul general al lucrărilor de construcție, punându-și semnătura și pe monumentalele sale silozuri.
 
Anghel Saligny s-a stins din viață 17 iunie 1925, la București, la vârsta de 71 de ani.
 
ZIUA de Constanța deține în Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“ o carte poștală ilustrată trimisă de Anghel Saligny din Braunschweig către N. Herjeu, secretarul general al Ministerului Lucrărilor Publice.
 
Reintegrarea Dobrogei în granițele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre și Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al țării. Odată cu o administrație nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoțită de entuziasm edilitar. Constanța, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiții. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare și de noi construcții, pământul anticului Tomis și-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Și astăzi, pământul pe care călcăm este înțesat de vestigii încă neștiute. Aici s-au înălțat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălțat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-au înălțat monumente, spre veșnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreșteDobrogea, inițiat de ZIUA de Constanța, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele și istoria orașului. Să descoperim Constanța așa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o prețuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreșteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România și celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanța îi sărbătorește anul acesta.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreșteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanța a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“, pe care vă invităm să o explorați.