Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:29 16 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#scrieDobrogea „Metamorfoza“ Constanţei sau 150 de tradiţie şi credinţă la Marea Neagră

ro

27 Nov, 2017 00:00 742 Marime text
A fost ridicată în Dobrogea otomană sub înalta oblăduire a sultanului Abdul Aziz. În anul 1878, după reintegrarea Dobrogei la statul român, aici a avut loc unul dintre cele mai emoţionante momente, cu caracter spiritual, un Te Deum. Este vorba despre prima biserică ortodoxă ridicată în Dobrogea otomană, sub înalta oblăduire a sultanului Abdul Aziz, care, în firmanul împărătesc semnat în anul 1863, la Constantinopol şi adresat lui Raşid Paşa, prefect al Tulcei şi subprefect al regiunii Kustendje, a stabilit dimensiunile exacte ale sfântului lăcaş de cult al creştinilor „44 arşini adâncime, 22 arşini lăţime şi 16 arşini înălţime“.

Firmanul împărătesc este redat, „în vechea traducere“, şi în monografia „Comunitatea Elenă din Constanţa, România“, publicată în 1952 la Atena, sub semnătura lui Stavros Manesis, profesor între anii 1938-1940 la gimnaziul grec din fostul Kustendje, şi tradusă în 2013, de Diana Cărburean şi Despina Hagiu, sub egida actualei comunităţii greceşti „Elpis“: „De îndată ce va sosi acest act al meu să luaţi la cunoştinţă de faptul că în apropierea locului de rugăciuni pe care îl deţin deja grecii aflaţi în împărăţia mea, să clădească biserică, şcoală, spital. Există un teren aparţinând statului de 3380 coţi, pe care sus-numiţii l-au solicitat prin a lor jalbă transmisă mie cu cererea Patriarhului, spre a li se dărui acel teren". În firman se mai preciza clar ca nimeni să nu pună vreo piedică sau oprelişte, să primească sau să ceară bani pentru ridicarea lăcaşului de cult al creştinilor.
Profesorul Stavros Manesis precizează în lucrarea sa că înainte de „Metamorphosis“, la Constanţa a mai existat o mică biserică din lemn a comunităţii elene, care funcţiona cam pe locul în care se află în prezent Şcoala nr. 2.

Clădirea de formă dreptunghiulară, tip sală, situată în vecinătatea mării, cu scări monumentale care dau spre strada Mircea cel Bătrân, nu avea turle, deoarece bisericile creştine nu trebuiau să depăşească prin înălţime minaretele edificiilor de cult musulmane.
Lăcaşul de închinăciune, care a primit hramul „Metamorphosis“ („Schimbarea la faţă“) s-a construit după planurile arhitectului Ioan Teoharidis şi din donaţiile conaționalilor greci din Europa, şi cu sprijinul arhimandritului Filippos Tzoulatis din Kefalonia, fiind gata în anul 1867. Pictura interioară a fost realizată de un zugrav adus de la Muntele Athos, fiind refăcută după 1984.

În acest spaţiu al ortodoxiei, la 23 noiembrie 1878, ziua intrării în Constanţa a autorităţilor civile şi militare, a avut loc un Te Deum de mulţumire, pentru prosperitatea României şi pentru domnia lui Carol I, după cum se menţionează şi în telegrama pe care primul prefect al oraşului de la mare, Remus Opreanu, o trimite în capitală, către ministrul de Interne. „Astădi, la 10 ore, cu ocasiunea luărei în posesiune a districtului Constanţa, a avutu locu în biserica grecescă unu Te-Deum la care au asistatu toate autorităţile locale ruse, d-nii reprezentanţi ai puteriloru străine, notabilii oraşului şi unu însemnatu numeru de cetăţeni din toate clasele“.
De atunci încolo, până la sfinţirea Catedralei „Sfinţii Petru şi Pavel“, în mai 1895, toate slujbele solemne, precum Te Deumul din noiembrie 1878, aveau să se oficieze la biserica elenă.

Biserica cu hramul „Schimbarea la faţă“, aşa cum o ştim azi, nu arată exact ca cea construită în urmă cu 150 de ani. Atunci lipsea clopotniţa din dreapta, mai înaltă decât restul bisericii, cu o semicupolă înălţată în 1947, sprijinindu-se pe coloane scurte, aşezată pe acelaşi aliniament cu faţada.
„Această construcţie târzie tulbură simetria faţadei împărţită în pilaştri cu capitel, în trei registre verticale; intrarea principală este subliniată prin alţi doi pilaştri adosaţi, care ocupă doar 2/3 din înălţime; deasupra lor cornişa, fără rol constructiv, reliefează o suprafaţă heterogen decorată, având corespondenţă expresivă în suprastructura centrală, de fapt, suportul crucii; atât cele trei uşi - cea centrală este mai mare - cât şi toate ferestrele (frontale sau laterale) au ancadramente de piatră cu arcadă semicirculară“, scrie istoricul de artă dr. Doina Păuleanu în volumul „Constanţa. Aventura unui proiect european“ (2003). Până la înălţarea clopotniţei din piatră, în dreapta bisericii se aflase o construcție mică din lemn cu același scop, care se poate vedea în fotografiile de epocă.

În anul 1954, Biserica Greacă din Constanţa a fost încadrată ca monument istoric, iar de la mijlocul anilor ’70 aparţine de Arhiepiscopia Tomisului.
Anul acesta, în ajunul împlinirii a 139 de ani de la momentul istoric de la 23 noiembrie, la iniţiativa cotidianului ZIUA de Constanţa, la Biserica Greacă „Metamorphosis“ a avut loc un Te Deum, pe scările lăcaşului de cult, la care au luat parte oameni de cultură şi oficialităţile oraşului, aşa cum s-a întâmplat spre finalul acelei toamne memorabile din 1878.

Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-a înălţat monumente, spre veşnică neuitare.
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!

Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa îi sărbătoreşte anul acesta.

Sursă foto: ZIUA de Constanța

Citeşte şi:

#scrieDobrogea. Vasile Pârvan, de veghe printre ruinele Tomisului (galerie foto)

#scrieDobrogea. Monumentul Independenței de la Constanța, în lumina uitării? (galerie foto)

#scrieDobrogea. Poveste de iubire multietnică, luminată de un far. Legenda Farului Genovez (galerie foto) 

#scrieDobrogea. Mormântul cu o pictură din vremea lui Constantin cel Mare, una dintre comorile de mare preţ ale Constanţei (galerie foto)

#ScrieDobrogea. Istoria zbuciumată a unui simbol care a renăscut precum păsarea Phoenix - Monumentul Independenţei din Tulcea

#scrieDobrogea. „Chipul lui Eminescu se cuvine modelat cu evlavie adâncă de mâna celui mai mare sculptor al României“ (galerie foto)

#scrieDobrogea. Statuia lui Ovidius, o operă de... două parale?! (galerie foto) 

#scrieDobrogea. #SărbătoreşteDobrogea alături de ZIUA de Constanţa! 

ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire

Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

#scrieDobrogea: Un episod mai puțin cunoscut din istoria Peșterii Sfântului Andrei - sfințirea din 23 iulie 1944 (galerie foto)

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul directorului Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Traian Cliante

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul Mariei Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară

Ti-a placut articolul?

Comentarii