De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
14:14 24 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călători străini prin Dobrogea - Jeronim Arsengo (XI) - galerie foto

ro

15 Jun, 2016 00:00 1291 Marime text
 

Călugărul franciscan Jeronim Arsengo (? - 1610) era de etnie greacă, fiind născut în insula egeeană Chios, stăpânită de otomani.

În 1580, el se afla la Constantinopol (din 1930, Istanbul). Din capitala otomană a fost trimis în 1581 de Petru Cedulini, episcop de Nona (Dalmaţia, azi, litoralul Croaţiei), în misiune la Provadia (oraş în regiunea Varna din Bulgaria) şi la Silistra, pentru a strânge date despre secta pavlicienilor din Bulgaria otomană şi despre progresul catolicismului în Ţara Românească.
 
La 16 martie 1582, Arsengo se afla din nou la Silistra, de unde îi cerea lui Cedulini o recomandare din partea bancherului Benedetto de Guajano din Levant (Orientul Apropiat) către doamna Ecaterina, soţia lui Alexandru II Mircea, domnul Ţării Româneşti.
 
Relatarea în limba latină  a vizitei lui Arsengo la Silistra a fost publicată în 1887, la Zagreb, de E. Fermedzin, într-o culegere de documente religioase din Bulgaria. În România a fost studiat de C. Auner (1912), N. Iorga (1928), A. Mesrobeanu (1928) şi V. Vasiliu (1930).
Informaţiile vizitatorului apostolic despre Dobrogea în general şi Silistra în particular au fost obţinute mai întâi, în decembrie 1580, de la negustorii Jacomo de Luccari şi Nicolo di Marini din Ragusa (azi, Dubrovnik, Croaţia) şi apoi de el însuşi, la faţa locului, în februarie 1581.
 
Cei doi negustori locuiau chiar în Silistra, precizându-se că era oraşul numit popular „Deristor“ şi că era situat la două zile de mers de Varna. Regiunea stăpânită de otomani în care se afla Silistra este denumită în text „Dobruccia“, având numele vechi de „Mesia“. Limba vorbită în ţinut era cea „bulgară sau ilirică“, iar din punct de vedere confesional, bulgarii erau ortodocşi, având biserici, preoţi şi episcopi. Acolo trăiau şi zece familii ragusane catolice, care, împreună cu cele din Provadia, aflată la două zile de mers de Silistra, aduseseră din Ragusa pe preotul Nicolo Godini din Antivari (azi, Bar, Muntenegru). Acesta slujea acolo jumătate din an, cu un salariu de 100 de taleri. Negustorii au fost chestionaţi dacă exista posibilitatea ca ragusanii să poată folosi bisericile bulgarilor şi dacă preoţii ortodocşi oficiază, la nevoie, taina botezului şi a pocăinţei pentru credincioşii catolici. Pe de altă parte, în cele două oraşe nu existau creştini de confesiune luterană (protestantă).
 
Arsengo a sosit la 25 februarie 1581 la Silistra, care era reşedinţa paşalâcului cu acelaşi nume, în care era inclusă şi Dobrogea. Oraşul avea 1.500 de case de creştini şi musulmani, dintre care opt de catolici, cu 40 de comercianţi ragusani. În lipsa unei biserici, fratele Celestino slujea într-o cameră timp de şase luni pe an, în celelalte şase slujind la mănăstirea din Târgovişte. El avea un venit de 2.000 de aspri pe an, fiind bine văzut în cei trei ani de când venea în oraşul de pe Dunăre. Catolicilor li se promisese chiar, de către autorităţile otomane, că vor putea să construiască o căsuţă cu funcţie de biserică.

Surse foto

Historymaps.ro
Calatoriifestinalente.wordpress.com
Wikipedia.org
 
Documentare:
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. II, ed. Știinţifică, Bucureşti, 1970.

Ti-a placut articolul?

Comentarii