De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
00:12 21 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Interviu cu Vergil Chiţac Cum arată „Constanţa puternică“ propovăduită de candidatul PNL la primărie

ro

26 Apr, 2016 14:36 2609 Marime text
Primăria Constanța - în slujba cetățeanului (nu invers), transformarea municipiului într-un oraş european, un oraş al tinerilor, cu locuri de muncă, spaţii verzi şi zone de agrement, o nouă sală polivalentă, un spital universitar, publicarea pe internet a tuturor licitaţiilor, facturilor şi chiar a chitanţelor existente, rezilierea contractelor păguboase cu toate firmele-căpuşă care au trăit pe picior mare din banii noştri - sunt cîteva dintre pronisiunile candidatului PNL la Primăria Constanţa, Vergil Chiţac. Despre toate proiectele sale, Virgil Chiţac a vorbit într-un interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.
  
1. Vă rog să exemplificaţi pe scurt însemnătatea celor două cuvinte care descriu în opinia dvs „Constanţa puternică“ - ordine şi seriozitate!
 

Ordinea stă la baza unei bune organizări, deci a unei bune administrații. Sunt adeptul procedurilor și sistemelor funcționale. În Primăria Constanța, cât și în oraș, este nevoie de ordine. Ordine în procedurile administrative și în transparentizarea lor. Ordine în contractele încheiate de Primărie și în licitațiile viitoare. Ordine în acordarea PUZ-urilor. Ordine și curățenie în spațiul public. Ordine în anumite cartiere, cu sprijinul poliției locale. Ordinea ne ajută să vedem lucrurile mai limpede și să luăm măsurile adecvate pentru îndreptarea lor. Este mult de lucru și este nevoie de viziune. Pentru că în absența unei viziuni, haosul înflorește de la sine.Seriozitate, pentru că astăzi constănțenii au o părere foarte proastă despre politică și despre administrația constănțeană. Prin seriozitate vom recâștiga încrederea și sprijinul cetățenilor.

 “Vreau să opresc risipirea banilor constănţenilor”​

2. De ce ar trebui să vă voteze constănţenii?
 

R: Acum, Constanța este un oraș neprietenos, necivilizat, trist, un oraş în care cultura suferă, un oraş cu multe betoane și cu prea mulţi câini vagabonzi, un oraş fără verdeaţă, cu cerşetori la intersecţii, lăsat cu oportunităţi neexploatate și cu un turism doar de weekend. Ca orice constănțean, sunt conștient de toate aceste probleme și vreau să schimb această stare de fapt. Este principalul motiv pentru care am făcut pasul în politică. Vreau să opresc risipirea banilor constănțenilor, vreau să aduc Primăria Constanța în slujba cetățeanului (nu invers), vreau să fac din Constanța un oraș european. Am experiență în administrație și oricine poate verifica oricând bilanțul activității mele în funcțiile publice deținute.

 
3. Ce propuneţi constănţenilor prin intermediul programului dvs electoral?
 

Propun publicarea pe internet a tuturor licitaţiilor, facturilor şi chiar a chitanţelor existente, cât şi a intenţiei de cheltuire, exact cum s-a demonstrat că se poate face la Oradea; rezilierea contractelor păguboase cu Polaris şi cu toate firmele-căpuşă care au trăit pe picior mare din banii noştri, şi îi voi trage la răspundere, în mod public, pe toţi cei care se fac vinovaţi de aceste furturi; să fac din Constanţa un oraş al tinerilor, cu locuri de muncă (Parcul Saligny), spaţii verzi şi zone de agrement (Parcul Tomis Sud), o nouă sală polivalentă, precum cea din Cluj, de 7.000 de locuri, spital universitar, curăţenie şi educaţie.

“Portul Constanţa trebuie redat turismului”

4. Cum arată viziunea dumneavostră de dezvoltare a Constanţei?
 

Sunt două mari pârghii concrete prin care o administrație poate crea condiții pentru dezvoltare.
În primul rând, politica fiscală. Esențial în Constanța, în perioada următoare, este să se creeze locuri de muncă și orașul are nevoie de câteva zeci de mii. Spre exemplu, dacă un privat creează locuri de muncă, va trebui să ne îndreptăm spre el cu un regim fiscal atractiv, adică să-i reducem fiscalitatea. Ideea de a crea locuri de muncă trebuie stimulată. Constanța trebuie să aibă neapărat un parc industrial, o zonă în care administrația să aducă toate utilitățile și, pe bază de competiție, să ofere condiții celor care vor să înceapă sau să dezvolte un business. Am fi interesați ca în zona respectivă industriile creative, cu valoare adăugată ridicată, să se dezvolte.
În al doilea rând, prin debirocratizare şi restructurarea cheltuielilor. Debirocratizarea în sine este o sursă de creștere pentru că elimină costurile inutile.
Un exemplu: dacă ne uităm la bugetul de cheltuieli din Constanța pe 2015 și 2016, cheltuielile de funcționare au crescut de la 567 de milioane de lei la 649 de milioane de lei. Dacă adunăm veniturile proprii cu banii care vin de la bugetul de stat, suma nu ajunge pentru funcționarea orașului. Cu alte cuvinte, noi ne împrumutăm la excedentul anului trecut. Deci capacitatea de a se autofinanța a primăriei este de natură să ne îngrijoreze. Lucrurile trebuie să fie extrem de clare: în absența unei creșteri economice, orice proiecte am putea gândi noi - de la bulevarde la asistență socială - devin utopii.

 
5. Ce poziţie veţi avea în relaţia cu investitorii şi marii contribuabili? Aici vreau să atingeţi şi subiectul Portului Constanţa, care a fost şi este privit ca o entităate separată de oraş. În masterplanul realizat de Ernst and Young se recomandă integrarea portului vechi în centrul istoric al oraşului. Cum veţi convinge de această necesitate ministerul Transporturilor?
 

Primăria nu are jurisdicție în Portul Constanța, dar poate avea recomandări menite să îmbunătățească activitatea economică și investițională. Fiind în același areal, Portul şi orașul trebuie să aibă o relaţie onestă de colaborare. Pe platforma portuară, incluzând aici şi Şantierul Naval Constanţa, îşi desfăşoară activitatea circa 15.000 de oameni. Marea majoritate a lor sunt constănţeni cu carte de identitate, care câştigă acolo nişte salarii bunicele. Primăria este interesată ca oamenii aceştia să continue să aibă un loc de muncă bine remunerat.
Pe fondul discuţiilor care au avut loc, legate de masterplanul de transporturi în ceea ce priveşte Portul Constanţa, având în vedere cele două expertize şi faptul că în ambele propuneri se înaintează ca variantă ca, de la silozul Saligny, până la Cuibul Reginei, zona aceea să fie redată turismului constănţean, eu sunt de acord, cu menţiunea că nu sunt de acord ca acolo să se facă baruri sau restaurante sau streaptease. Însă acolo trebuie să se facă, de exemplu, muzee, centre de conferinţă, iar arhitectural, zona aceea trebuie să fie o continuare firească a zonei peninsulare. Deci, din punctul acesta de vedere, primăria trebuie să colaboreze cu Portul Constanţa, pentru că, în opinia mea, economic vorbind, zona aceea nu produce profit pentru port.

“Obiectul meu este să ne apropiem de situaţia econmică a Clujului”

6. Este vitală relansarea economică a orașului nostru, pentru că numai creşterea economică duce la creşterea pieţei muncii, la creşterea salariului mediu, la prosperitatea constănţenilor şi la creşterea bugetului local. În primul rând aveţi idee de câte locuri de muncă ar avea nevoie Constanţa? În al doilea rând, prin ce metode le veţi aduce prosperitate constănţenilor?

 

După cum am spus pe pagina mea de Facebook, Constanţa s-a prăbuşit din punct de vedere economic în ultimii 15 ani. La începutul anilor 2000, judeţul nostru era pe locul 2 în topul salariilor pe ţară, iar astăzi a ajuns tocmai pe 11! Calitatea vieţii constănţenilor s-a înrăutăţit, salariile sunt mici, locurile de muncă sunt puţine (am spus la pct. 4, deficitul este de câteva zeci de mii de locuri de muncă), iar oamenii sunt săraci. Este inadmisibil ca un oraş precum Clujul să aibă peste 400 de salariaţi la mia de locuitori, iar noi, cu port, turism şi autostradă directă spre Bucureşti, să avem 280.
Obiectivul meu ca primar este să ne apropiem de cifrele unui oraș cum este Clujul: 400 de salariați la mia de locuitori. Deci un total de 120.000 de salariați. Primăria Constanţa trebuie să atragă companiile mari care vor să investească şi să creeze locuri de muncă în oraş. Avem un atu formidabil: Portul Constanța.

  
7. Ce fel de Consiliu Local vă doriţi? Candidaţi şi pentru Consiliul Local?
 

Noul Consiliu Local trebuie să reunească oameni tineri la trup și la minte, specialiști în domeniul în care activează. Un Consiliu Local în care forța și determinarea femeilor să aducă schimbarea. Vă dau o cifră importantă: 41% din candidații PNL la Consiliul Local sunt femei. Noua formulă îmi dă încredere că viitorul Consiliu Local va lucra în interesul constănțenilor. După cum ați văzut deja, candidez și pentru Consiliul Local, nu neapărat pentru că PNL mi-a cerut acest lucru, ci mai ales ca dovadă că îmi asum echipa pe care am ales-o.

Reanalizarea şi anularea contractelor abuzive încheiate de primărie!


8. Transparenţă totală a bugetului Primăriei şi a calendarului de cheltuieli publice. Eliminarea corupţiei şi a risipei banului public. Servicii publice la preţuri corecte. Vreau să le detaliaţi pe rând.
 

Transparența totală a bugetului primăriei presupune publicarea pe site-ul Primăriei a calendarului cheltuielilor publice și a cheltuielilor efective, în timp real. Reanalizarea și anularea contractelor abuzive încheiate de Primărie în ultimele trei mandate, simplificarea procedurilor administrative și transparentizarea lor sunt primele măsuri pe care le voi lua pentru eliminarea corupției și a risipei banului public. Revizuirea contractelor ne va permite și recalcularea prețului serviciilor publice și reajustarea lor la realitatea pieței și a posibilităților cetățeanului.

 
9. La ce trebuie să ne uităm în primul rând când citim un buget local? Care vor fi priorităţile în cheltuielile de funcționare ale Constanţei?

 

În primul rând, vreau să spun ceva legat de transparență: aştept, în perioada următoare, o analiză a administraţiei locale din Constanţa, pe ultimii patru ani, pornind de la promisiunile făcute din 2012.
Acum să vă răspund. Mă uit la bugetul local din două perspective: cel al veniturilor și cel al cheltuielilor. Pentru relevanță, să comparăm 2015, anul care s-a încheiat cu 2016 - proiecția bugetară pe anul în curs. Veniturile au următoarele componente: veniturile proprii (taxe și impozite pe care le plătesc cetățenii și firmele), părți de la bugetul de stat care sunt cheltuiți în marea lor majoritate pentru școli și fonduri europene nerambursabile (dacă este cazul). Însumate, dau bugetul Constanței pe un an. Când analizăm comparativ cei doi ani, se poate vedea că veniturile proprii au scăzut de la 462 de milioane de lei la 427 de milioane de lei. Iar această sumă este o prognoză în condițiile intrării în vigoare a noului Cod Fiscal. Dacă pe un Cod Fiscal anterior care rulase pe mai mulți ani puteam avea o predictbilitate de la un an la altul, pe un Cod Fiscal nou avem un grad mai mare de incertitudine. 
Nu trebuie să fii specialist în administrație locală ca să identifici cheltuielile prioritare. Infrastructură, spații verzi, curățenie, dezvoltare economică, educație. Pentru toate acestea, este nevoie de o grilă transparentă de încredințare a tuturor contractelor publice.

Recuperarea prejudiciilor la mâna deciziilor judecătoreşti 

10. În privinţa recuperării prejudiciilor generate bugetului Constanţei în ultimii 10, ani cum veţi acţiona? Retrocedări, contracte păguboase, proiecte dezvoltate de o clientelă politică şi anumite anturaje de afaceri?
 

Pot vorbi în acest moment de contractele păguboase: le voi rezilia imediat ce voi ajunge primar. Fără discuții. Cât despre recuperarea prejudiciilor, este o chestiune care excede competențele primarului și este ulterioară deciziilor judecătorești, în care am toată încrederea. Știu că a fost înființată Agenţia de Recuperare a Prejudiciilor, o structura specializată în recuperarea prejudiciilor din dosarele penale.

 
11. V-am auzit vorbind despre reabilitarea transportului în comun. De asemenea, dacă reţin exact, v-aţi exprimat pentru un trasport public gratuit pentru constănţeni. Nu este hazardat acest proiect? Luaţi în considerare o privatizare a RATC şi anularea licenţelor de maxi-taxi?
 

Am propus mai multe măsuri pentru reabilitarea transportului: printre care și gratuitate în transportul public în comun pentru rezidenţii municipiului Constanţa, în baza cărţii de identitate, cu domiciliul stabil în oraşul nostru.
Am mai propus: staţii închise special amenajate, cu acces pe bază de card şi adaptarea programului de transport în funcţie de fluxul de călători, afișarea în timp real a programului de sosire a autobuzelor în staţii prin instalarea de GPS-uri în autobuze, crearea de benzi speciale pentru autobuze pe arterele principale, pentru fluidizarea traficului, realizarea de noi artere - centura Tomis - Brătianu (paralel cu A. Vlaicu), prelungirea Delavrancea de la Eden până la A. Vlaicu, Gara - Poarta 3 pe Valea Portului, pentru a degreva Traian şi Poarta 1, Baba Novac / Ştefăniţă Vodă extindere la 2 benzi pe sens sau sens unic în tandem.
În privința RATC, o primă măsură ține de reînnoirea şi suplimentarea parcului auto cu autobuze ecologice, pentru creşterea siguranţei, eficienței şi confortului pasagerilor.
 Nu sunt deloc măsuri hazardate, știți foarte bine că au fost bani anul trecut în bugetul Constanței care nu au fost cheltuiți. Depinde de prioritățile bugetare pe care le stabilim. Cât despre privatizarea RATC și anularea licențelor de maxi-taxi, nu am acum toate datele, am nevoie de o analiză aprofundată a situației și a soluțiilor înainte de mă putea pronunța.

“Teatrul Danovski trebuie să se întoarcă acasă”!​

12. Promovarea culturii în context european. Mai exact la ce vă gândiţi din acest punct de vedere? Totuşi, majoritatea instituţiilor de cultură funcţionează în subordinea Consiliul Judeţean!
 

Faptul că majoritatea instituțiilor de cultură funcționează în subordinea Consiliului Județean se poate schimba. Eu propun, de exemplu, preluarea în administrarea municipalităţii a Teatrului Național de Operă și Balet Oleg Danovski (TNOB). Propun transformarea cluburilor de pensionari în cluburi socio-culturale de cartier, unde se vor organiza conferințe pe diverse subiecte (sport şi sănatate, chestiuni administrative, protecţia mediului, chestiuni economice, profilaxia bolilor).
Propun organizarea Festivalului Internaţional de Teatru Antic, manifestare de mult dorită de artiştii şi de iubitorii de artă constănţeni, eveniment cu mare potenţial turistic. Spectacolele se vor desfăşura atât în cele două teatre de vară, cât şi în locaţii cu încărcătură istorică şi arheologică; cu sprijinul uniunilor etnice din Constanţa, propun organizarea Festivalului Interetnic Dobrogean, o manifestare multiculturală care va aduce pe scenă tradiţiile tuturor etniilor alături de care convieţuim armonios în Dobrogea.

 
13. Debirocratizarea procesului administrativ. E adevărat că am avut parte de o administraţie închistată şi netransparentă. În ultimul an, lucrurile s-au mai schimbat. Dvs. ce vizaţi mai exact când vă referiţi la debirocratizare?


Debirocratizarea este o primă și cea mai la îndemână sursă de creștere. Am comparat numărul de oameni care lucrează în administrație în Constanța cu alte orașe, cu Iașiul, cu Clujul. Spre exemplu, din date publice, am numărat în Constanța 1.200 de persoane care lucrează în administrație, iar în Cluj - 930, în condițiile în care administrează un buget de 1,5 ori mai mare. Dar, pănă la urmă, nu asta este problema. Întrebarea este dacă administrația încurajează dezvoltarea orașului, dacă nu pune piedici investitorilor. Nu știu dacă sunt foarte dur, dar în Constanța a fost o politică sistematică de spoliere a banului public.

“Anghel Saligny”, proiectul de suflet al amiralului!

14. Parcul Industrial ”Anghel Saligny”, o provocare sau poate prinde viaţă cu adevărat?
 

În plan economic, este proiectul meu de suflet. Văd acest proiect aflat în managementul unei societăți pe acțiuni în cadrul căreia Primăria Constanța să dețină pachetul majoritar și care să implice și Zona Metropolitană a Constanței, pentru amenajarea acestuia la granița dintre oraș și localitățile vecine.
Este un proiect care va genera câteva sute de locuri de muncă și va putea dezvolta un segment abandonat al Constantei: industria. Ar putea fi reactivate sectoare precum comerţul şi serviciile, dar şi segmente precum zona IT, în colaborare cu universităţile din Constanţa. Parcul ar urma să includă puncte de informare în cadrul cărora, în special întreprinzătorii din cadrul parcului industrial, ar putea primi consultanţă gratuită pentru accesarea fondurilor europene.
Durata de implementare ar fi de 3 ani, iar efortul iniţial investițional s-ar ridica cel putin 10 milioane de euro. Banii pot fi accesați prin Axa 4 - POR, dar și de la bugetul de stat şi cel municipal.

 
15. Cazinoul, centrul culturii şi ştiinţei constănţene. Ca să ajungă un centru cultural, clădirea are nevoie de o reabilitare serioasă. De mai bine de un an de zile, lucrările au fost blocate înainte de a începe de firmele care şi-au disputat licitaţia.
 

Cazinoul este un exemplu foarte dureros al consecințelor unei administrații catastrofale a Constanței. După cum am mai spus, în Constanţa nu avem un teatru nou, nu avem o sală de sport polivalentă, nu avem un spital nou, nu avem, spre ruşinea noastră, un bazin olimpic şi nu am reuşit nici măcar să restaurăm, în atâţia ani, Cazinoul. Acesta este simbolul orașului nostru.
Am propus două abordări ale soluționării problemei Cazinoului: abordarea strategică - prin consultarea dintre administraţie şi public să se determine ce utilitate să îi atribuim Cazinoului. Și abordarea de oportunitate - atragerea imediată a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020, iar în funcţie de domeniul în care sunt disponibili banii, noi să îi atribuim clădirii o utilitate.

 
16. L-am întrebat şi pe preşedintele organizaţiei judeţene, Gheorghe Dragomir, vă întreb şi pe dumneavoastră: există o ruptură între municipiu şi judeţ, dincolo de faptul că specificul campaniei impune strategii diferite?
 

Prefer să vorbesc despre organizația municipală pe care o conduc de aproape două luni, pentru că în tot acest timp m-am concentrat pe proiectul pentru Constanța cu care mă prezint în fața alegătorilor.

„Constanţa a devenit un fel de “Sin City””!

17. V-am urmărit intervenţiile pe politică externă. Printre altele, aţi arătat că, pe plan extern, trebuie să jucăm cu atuurile pe care le avem: apartenența la NATO, apartenenţa la UE, precum și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Aproape că suntem într-un nou Război Rece, de aceea trebuie să ne poziționăm și să ne recalibrăm foarte clar. În tot acest context, cum trebuie să fie Constanţa, care va fi rolul ei?
 

În primul rând, Constanța trebuie să scape de corupția endemică. În ultimii 15 ani, Constanța a devenit un fel de „Sin City”. Doar dacă ne uităm la bugetul local, găsim argumentele pentru ceea ce eu numesc, în general, stat mafiot. Statul mafiot cumpără scump și vinde ieftin. Cel mai la îndemână exemplu este contractul cu firma de salubritate Polaris.
După cum susțin și oficialii americani, corupția rămâne cea mai mare vulnerabilitate pentru viitorul orașului Constanța și pentru securitatea națională deopotrivă, dată fiind poziția strategică a orașului la Marea Neagră și pe granița de est a NATO și UE.
Am mai spus-o. Un previzibil Război Rece 2.0, anunțat de diplomația mondială, face ca orașul Constanța să fie avanpostul acestui război, ca oraș de graniță. Suntem într-o poziție geostrategică importantă și geostrategia este știința de a face politică în funcție de geografie - noi nu ne putem muta de aici, Rusia nu se poate muta de aici. Trebuie să jucăm politic cu atuurile pe care le avem: apartenența la NATO și UE, precum și parteneriatul strategic cu Statele Unite.
În noul context, Constanța trebuie să fie un oraș cu o comunitate foarte solidă, cu dezvoltare economică, un oraș cultural cu o educație performantă. Dacă ne uităm pe cifre, în momentul de față nu stăm deloc bine.

 “Nu asociez primăria cu apartenenţa politică”!


18. Contactul dumneavoastră cu politica a avut loc destul de recent. V-aţi conturat deja o părere despre acest mediu. Vi se potriveşte politica, vă simţiţi confortabil în politică?
 

Politica din acest moment, nu. La nivel politic general totul trebuie regândit. Vorbind strict la nivelul politicii locale, trebuie dat urgent un semnal şi acționat în consecință, pentru a nu risca să rămânem doar cu niște gesturi. Câteva fapte - am decis ca în PNL să aducem oameni neafiliaţi politic, am propus o listă de consilieri în majoritatea lor tineri, iar între ei aproape jumătate sunt femei și mai toți specialiști în domeniile în care activează.
Vreau să vă spun că nu asociez o bună guvernare locală cu apartenenţa la vreo doctrină. Oamenii din Constanţa aşteaptă de la politicieni isprăvi, nu promisiuni, nu vorbe, nu doctrine.
Cu acest gând, cred că decizia de a intra în politică a fost una corectă. Corectă nu pentru mine, ci pentru cetăţenii Constanţei, pentru că vin cu o propunere onestă şi cred că am profilul unui primar care, din punctul meu de vedere, trebuie să fie un om echilibrat, onest, care să aibă capacitatea de a lua decizii şi de a transmite mesaje.

 
19. S-a spus, s-a scris, s-a vorbit despre dvs. ca fiind omul cuiva, al unei entităţi economice importante, cred că putem da şi nume, este vorba despre domnul Gabriel Comănescu. Eu vă rog să răspundeţi şi la aceaastă întrebare, dacă aveţi amabilitatea: ce aport a avut domnul Comănescu în decizia dvs. de a intra în politică şi de a candida pentru primărie?

“Nu sunt omul nimănui”!​

Afirmațiile cum că sunt „omul lui Comănescu“ sunt o speculație. Sunt ceea ce americanii numesc selfmade man. Am ajuns pe poziţia pe care o am muncind și învățând cot la cot cu studenții mei, am avansat profesional în urma unor concursuri publice, prin urmare nu pot fi numit omul nimănui. Mai mult, Gabriel Comănescu mi-a fost student. Eu l-am învăţat pe el, nu el pe mine, așa că, glumind, aș putea spune că el e omul meu ( a se citi, format de mine) și nu invers.

 
20. Domnule Chiţac, aţi devenit un subiect de presă după ce v-aţi anunţat candidatura. Sunteţi mulţumit de atitudinea dvs. faţă de presă în timpul scurs de la intrarea în politică? Ce aţi îmbunătăţi?
 

Până acum ați putut vedea că am răspuns tuturor solicitărilor venite din partea colegilor dvs. Nu am nimic de ascuns și apreciez de fiecare dată întrebările primite, pentru că sunt un bun prilej de a-mi exprima și implicit verifica prin feedback-ul primit în și dinspre spațiul public validitatea ideilor și proiectelor pe care le am pentru orașul nostru.

 
NOTĂ
Facem precizarea că întrebările i-au fost transmise candidatului PNL la Primăria Constanţa, Vergil Chiţac, via e-mail, iar răspunsurile ne-au parvenit tot pe cale electonică.

Sursa foto: Facebook.com

Ti-a placut articolul?

Comentarii