Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
21:53 18 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Editorial Avertizare de cod roşu de colindători

ro

21 Dec, 2015 00:00 1493 Marime text


Colindatul este un obicei precreştin format din cete mici de persoane care mergeau „din uşă-n uşă“ şi făceau urări cu diferite ocazii: naşterea unui copil, venirea primăverii, căsătoria sau strângerea recoltei. Ideea era ca cineva să ureze altcuiva ceva. Dacă doreai ca vecinul tău să aibă sănătate, te duceai şi îi spuneai că îi doreşti sănătate. Dacă ştiai să o spui şi în versuri, era şi mai frumos. Colindătorii nu primeau recompense consistente pentru aceste urări, ci obiecte pur simbolice.
 
Hai să dăm arama pe faţă şi să recunoaştem cu toţii că era mai bine înainte şi că nu suportăm colindătorii şi urătorii care apar pe la uşi de la începutul lunii decembrie! Fie că sunt prin pieţe, autobuze sau prin blocuri, ne mirăm cu toţii de ce spiritul Crăciunului apare printre cei care cerşesc subtil bani atât de devreme, şi nu de Ajun. Startul la avertizarea de cod roşu de colindători s-a dat de mult, iar noi nu îi suportăm şi evităm să le deschidem uşile, porţile sau ne ferim să îi privim prin public, ca să nu le dăm bani atât de repede.
 
Sunt prin Constanţa cete de tineri îmbrăcaţi frumos sau nu, afoni sau nu, pe care trebuie să-i recompensezi, fie că vrei sau nu. Cu puţin „noroc“, ai parte de spectacolul dat bărbaţi trecuţi de limita legală de vârstă a colindatului, veniţi cu steaua, ursul sau capra. Nu ni se-apleacă de la răcituri cât ni se face rău de la excesul de ler până la Crăciun. Se colindă oricând, oricum şi oriunde, ceea ce are urmări fatale asupra moştenirii noastre culturale.
 
Într-o fracţiune de secundă, cerşetorul îşi socoteşte şansele de a obţine profit şi alege: insistă sau pleacă. La fel fac şi colindătorii, care au împânzit toată Constanţa şi care, de dragul eficienţei, deschid subiectul încă din primul moment -  „Primiţi cu colindul?“. Alaiurile încearcă să îi scoată pe constănţeni la geam, mai mult prin zgomot decât prin prestaţia artistică. Cei care îi privesc sunt îndemnaţi să arunce sume pentru micul lor act „artistic“.
 
Speranţa noastră constă în faptul că mai există încă şi grupuri organizate de colindători autentici, care fac asta doar din plăcere şi când trebuie. Astfel de grupuri sunt compuse din oameni care nu cer bani şi nici nu aşteaptă vreo retribuţie pentru urările pe care le fac. Nu ne vând urările lor, ci se bucură dacă primesc aplauzele noastre.
 
Una peste alta, joi e Ajunul, iar vineri sărbătorim Crăciunul, cu sărmăluţe, cârnăciori, fripturici şi damigene, aşadar, vă las să vă pregătiţi.
 
Crăciun fericit, cu mese pline!

Ti-a placut articolul?

Comentarii